Opinii

Hoţii de suflete - trădătorii de neam

Costică NEAGU
16 mar 2013 3949 vizualizări
De ani buni mă feresc să spun că sportul nostru naţional, sport în care suntem de departe cei mai buni din lume - este furtul. Furăm tot, să nu rămână nimic, să se aleagă praful de tot, de munca şi de truda moşilor noştri, nouă să ne fie bine. Orice lucru, chiar şi sufletul are un preţ pentru unii.

Tot timpul m-am ferit să afirm că românii au o adevărată vocaţie pentru furt. Bătrânii spuneau că aceasta este o boală - cleptomania - cum îi spun învăţaţii şi tratau hoţia ca atare: îşi educau copiii în spiritul adevărului - Dumnezeu vede totul, Dumnezeu nu doarme - există un judecător imparţial.
Când eram mic consideram furtul ca un păcat mult mai mare decât crima, pentru că la frica de judecata lui Dumnezeu se adăuga şi ruşinea - cum să mai dai ochii cu vecinii!!...
Prima pildă şi unica pe care am văzut-o a fost că nişte hoţi, care i-au furat unui gospodar un porc înainte de Crăciun şi s-au dus să vândă carnea la piaţa din Vizantea, au fost purtaţi prin sat cu carnea în spate în drumul lor către miliţie. Pedeapsa a fost pe măsură, cinci ani de închisoare, iar făptaşilor le-a rămas porecla - puşcăriaşul, ai lui puşcăriaşul.
Am respins tot timpul afirmaţia că românul este hoţ prin vocaţie, bazându-mă pe faptul că în satul meu nu s-a auzit de furt, că pleca omul seara de la târlă unde avea destul de multe bunuri (oi, vaci, porc, alimente), având ca paznic doar unu-doi câini, şi nu s-a pomenit ca să-i dispară ceva.
Sunt gata să înţeleg mecanismul prin care s-a dezvoltat acest sport. După ce statul ne-a furat pe toţi la drumul mare, furtul devenise un act de dreptate, dar după 1989 am început să ne furăm unii pe alţii, adică să ne furăm căciula, pentru că am înţeles conceptul de ,,proprietate socialistă”, ca fiind egal cu cel de proprietate personală - munca omului: e păcat de munca omului.
Am sperat că privatizarea va duce la o reaşezare a lucrurilor pe vechile principii de respect al muncii aproapelui, dar nu s-a întâmplat aşa, pentru că privatizarea a fost tot furt la drumul mare…
Tragedia noastră actuală  e că n-am înţeles că nu-i totul de furat, că nu ne aparţine totul, că nu se poate fura şi sufletul.
Zilele acestea ne-a venit de la Iaşi, din Copou - Panteonul culturii şi al sufletului Naţional Românesc -, vestea unui fapt oribil, furtul a trei suflete dintre cele mai mari ale poporului român: Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Nicu Gane şi Ciprian Porumbescu. Această ştire m-a oripilat mai mult decât orice nelegiuire făcută acestui neam şi m-a făcut, pentru prima dată, să mă gândesc la pedeapsa cu moartea, da, la pedeapsa cu moartea pentru că este vorba de uciderea a trei suflete care şi-au câştigat prin muncă şi har, dreptul la nemurire, dreptul de a fi în veac, soli ai sufletului şi neamului românesc. Cum e să omori un nemuritor!?
Iată şi motivaţia acestui ,,rechizitoriu” pentru crimă cu premeditare!
 

1). Barbu Ştefănescu-Delavrancea (1858-1918) s-a născut la Bucureşti în Bariera Vergului. Tatăl său era descendent din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureştilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, de unde fiul şi-a luat şi numele ,,Delavrancea”. A făcut studii de drept în ţară şi la Paris. A fost un avocat celebru, renumit prin elocinţa  cu care pleda la bară, în mediul universitar şi la Academie. L-a apărat pe I. L. Caragiale în „Procesul CAION”. A fost supranumit de Titu Maiorescu, „fiara cuvântului”. A fost deputat de Putna în anul 1907.
Barbu Delavrancea a fost unul din marii noştri scriitori: Hagi Tudose, Sultănica, Trubadurul, Paraziţii etc. Prin proza sa, Delavrancea se înscrie în rândul scriitorilor realişti.
De asemenea, Barbu Delavrancea a fost un mare dramaturg cunoscut prin trilogia Moldovei, inspirată de evenimentul morţii lui ştefan cel Mare, „Apus de soare" (1909), o dramă istorică, romantică, impresionantă prin lirismul şi dimensiunile grandioase ale domnitorului Ştefan. Drama „Apus de soare” este completată de „Viforul" (1910) - domnia lui Ştefăniţă Vodă şi „Luceafărul" (1910) - care evocă domnia lui Petru Rareş. Delavrancea a fost un mare publicist (România liberă, Epoca, Literatură şi ştiinţă, Revista nouă). A fost un mare iubitor al poeziei şi a limbii populare. Discursul de intrare în Academia Română (1913) s-a numit Din estetica poeziei populare. Barbu Delavrancea s-a stins din viaţă la Iaşi în 29 aprilie 1918 cu regretul de a nu fi apucat Unirea cea Mare pentru care luptase cu multă înflăcărare.
 

 

2) Nicolae Gane (1838-1916) s-a născut la Fălticeni. A fost prozator şi memorialist, membru al Academiei Române. A urmat studii juridice la Paris, după care a ocupat mai multe funcţii: preşedinte al Tribunalului Suceava, prefect al Judeţului Suceava, judecător la Curtea de Apel din Focşani şi apoi la Iaşi. Nicolae Gane a fost membru al Societăţii Junimea din Iaşi, publicând nuvele şi poezii lirice în revista Convorbiri literare. Nicu Gane a scris nuvele şi povestiri romantice: Domniţa Ruxandra, Fluierul lui Ştefan, Comoara de pe Rarău, Hatmanul Baltag, Stejarul din Borzeşti etc.
A fost ales de cinci ori primar al Municpiului Iaşi (1872-1876; 1881; 1887-1888; 1895-1899; 1907-1911), calitate în care a împlinit câteva proiecte mari, foarte importante pentru acel timp şi pentru istoria ulterioară a Iaşului: aducţiunea apei potabile de la Timişeşti, asfaltarea şi întreţinerea unor străzi şi trotuare, proiect aprobat de regele Carol I; construirea primei uzine electrice etc.
 

 

3). Ciprian Porumbescu (1853-1883) s-a născut la Stupca, azi Ciprian Porumbescu, ca fiu al preotului Iraclie Porumbescu, a fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori din timpul său, cu studii de specialitate la Suceava, Cernăuţi şi Viena.
Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de studii muzicale complete, dar pasiunea şi patriotismul său l-au situat de foarte tânăr în fruntea luptei pentru emanciparea românilor din Bucovina: a condus Corul Societăţii Culturale „Arboroasa” din Cernăuţi, iar în anul 1871 a participat la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A. D. Xenopol, Nicolae Teclu, uimind pe cei prezenţi cu minunatul său cântec de vioară.
Cu ocazia bursei, obţinute la Viena, a dirijat Corul Societăţii Studenţeşti „România Jună” şi tot la Viena a scos, în anul 1880, „Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români” („Balada pentru vioară şi orchestră, op. 29”, „Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”).
Ciprian Porumbescu a creat prima operetă muzicală de la noi „Crai nou”, al cărui text a fost scris de compozitor pe textul poeziei lui Vasile Alecsandri. Premiera operei a avut loc la Gimnaziul Românesc din Braşov, azi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, unde compozitorul era profesor. Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostaşilor români” etc.
Ciprian Porumbescu s-a stins din viaţă la numai 29 de ani.
*    *    *
Iată faptele celor „furaţi” stimaţi români, iată încotro ne îndreptăm! Acum când toate dihoniile se abat în mintea noastră, în viaţa noastră şi la hotarele noastre, noi trebuie să stăm cu parul de veghe la straja sufletelor noastre, a simbolurilor noastre naţionale. Luaţi aminte la vecinii noştri…! Prin aceste gesturi, dovedim că suntem, cu adevărat, sălbatici, că nu mai avem nimic sfânt.
Cred cu toată convingerea că trebuie să ne gândim foarte serios la Vlad Ţepeş şi să-l „reevaluăm”: „Dacă lăsai o pungă cu galbeni o găseai a doua zi tot acolo” – leacul era simplu, ţeapa!
Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă această nelegiuire s-ar înfăptui la alţii, la alte comunităţi. Mai suntem noi creştini, mai avem vreun Dumnezeu, dacă vindem sufletele moşilor noştri pe nimic!??
Dar pentru că nu se face nimic cu duhul blândeţii, cer Parlamentului României să dea o lege ca asemenea fapte să fie pedepsite ca trădarea de neam, iar cei însărcinaţi cu paza acestor valori, dacă nu vor fi găsiţi făptaşii, să plătească din propriul buzunar.


 

Nicolae Gane

 


   

Barbu Delavrancea


       

Ciprian Porumbescu
   

Costică Neagu este de peste 30 de ani profesor de limba şi literatura romană, iar în prezent este profesor asociat la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti - Departamentul Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar Focşani. Totodată este preşedintele Asociaţiei Personalului Didactic „Simion Mehedinţi”, care şi-a propus restituirea tezaurului ştiinţific şi cultural lăsat de savantul născut în comuna Soveja. Profesorul Neagu şi-a pus semnătura pe numeroase cărţi, articole şi studii dedicate învăţămantului şi oamenilor de cultură din aria sa de interes.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 19

Adaugă comentariu
luna, acum 2536 zile, 13 ore, 39 minute, 8 secunde
Articolul este incoerent. Are dreptate cine a spus ca a fost nevoit sa acceseze google pentru a constata ca de fapt este vorba de furtul unor busturi. Nefericita parabola intre aceste furturi si citeste integral
schimbu3, acum 2536 zile, 15 ore, 49 minute, 58 secunde
Domnule profesor, trebuie sa recunosc ca sunt cam dezamagit de coerenta articolului dv, daca nu ar fi fost prietenul nostru Google nici nu as fi inteles ce s-a intamplat cu cele trei figuri ale citeste integral
Ulise Grosu, acum 2536 zile, 14 ore, 18 minute, 36 secunde
Stimata Doamna sau Domn, In mod normal, nu ar trebui sa raspund la provocarile unor postaci precum "ghelasie voiosila", "Ion Bulion" sau "schimbu3" care a afirmat, citez citeste integral
NDN, acum 2536 zile, 15 ore, 57 minute, 27 secunde
Din pacate si la noi in Vrancea s-a petrecut o astfel de fapta. Prin toamna anului 2003, cred, cativa hoti (la origine rromi, dar fara a starni aspecte de ordin rasial, am facut aceasta precizare) au citeste integral
Cosmy de la paunesti precizeaza, acum 2536 zile, 17 ore, 15 minute, 19 secunde
Dupa cum se pare etica contemporaneitatii a luat o turantura intro directie mai putin dorita de noi toti ...ajunganduse intro anarhie totala unde toata lumea are relatii toata lumea cunoaste mai sus citeste integral
, acum 2536 zile, 20 ore, 29 minute, 21 secunde
Domnule profesor Neagu,imi plac articolele dstra cu iz educativ ,pentru care va felicit. Si va rog ca toate aspectele negative ale societatii noaste sa fie aspru criticat prin articole de felul citeste integral
W.F.K.Wurvu, acum 2536 zile, 20 ore, 34 minute
O.K. mister Ulisse cum a fost la 8x7?Cat fac? or...asme!
Ulise Grosu, acum 2536 zile, 17 ore, 10 minute, 50 secunde
Tu crezi ca debitand astfel de tampenii, esti spiritual ?
Ion Bulion, acum 2536 zile, 21 ore, 6 minute, 50 secunde
Ce crapra sa destepte ca ciobanu ie tot cioban da numi pun io mintea cu toti alanbafetii crezi ulise ca daca ai falcutate esti distept ca flacutati fac totii proastalaii teai gasit tu marele smeker
Ulise Grosu, acum 2536 zile, 20 ore, 32 minute, 48 secunde
Este adevarat ca in ultimii 23 de ani "burghez proletara" care a preluat conducerea in Romania, dupa modelul "Facultatilor muncitoresti" ale anilor "50, deoarece avea nevoie citeste integral
Ulise Grosu, acum 2536 zile, 22 ore, 7 minute, 59 secunde
@R.C. 45+ Stimate Domn (Doamna) V-am citit cu atentie comentariul si am ajuns la concluzia ca sunteti putin partinitor, urmare a citatelor date din spusele lui Relu Fenechiu. In opinia mea, Basescu citeste integral
R.C. 45+, acum 2536 zile, 18 ore, 21 minute
Domnule Ulise. R.C. 45+ inseamna Rases Chinescu (pseudonim )45 plus , adica peste 45 de ani. Pe mine nu ma intereseaza domnul Fenechiu. Iti spun eu cine-i individul, acum iesean. Este o loaza citeste integral
Ulise Grosu, acum 2536 zile, 17 ore, 13 minute, 13 secunde
Stimate Domn Rases Chinescu, Sunt in totalitate de acord cu afirmatiile Domniei Voastre. In ceea ce priveste renuntarea mea la maxima mioritica, "Asa cum capra desteapta ciobanul, asa si foamea citeste integral
R.C. 45+, acum 2537 zile, 1 ora, 4 minute, 2 secunde
Detalii pe care noi nu le stim. Ori nu vrem sa le stim. Se cheama dubla masura. Va aduceti aminte inainte de referemdum la garaj. Un Logan amarat. Acum Mertanuri de Mertanuri. Antiglont, anti citeste integral
maria, acum 2537 zile, 7 ore, 45 minute, 11 secunde
Bun regasit. Excelenta idee, aceasta de a fi cunoscut si inceput modul existent de viata al hotiei, inca din primii ani de scoala; si-asa se practica, fara a avea vreun studiu. Este "nativ" citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.