Opinii

Ce-am avut şi ce-am pierdut?

Paul SPIRESCU
7 mar 2013 6510 vizualizări
Pe vremea când eram eu copil, oamenii erau de-a dreptul necivilizaţi: când se întâlneau pe stradă, fie că se cunoşteau, fie că nu, se salutau unii pe alţii, ca proştii, ba mai intrau şi în vorbă, întrebându-se unii pe alţii de sănătate, de copii, de găinile din ogradă şi de câte altele le treceau lor prin minte.

Aveau vreme, bag seamă! Marea şi fascinanta civilizaţie europeană se ţinea încă departe de ei, permiţându-le să ardă gazul de pomană, să vorbească vorbe şi să se hlizească unii la alţii ca nerozii şi menţinându-i, într-un fel sau altul, la stadiul de semi-primitivism pre-european. Grele vremuri!
      Pe vremea copilăriei şi tinereţii mele, magazinul se mai numea încă magazin sau băcănie, restaurantul se numea bodegă sau bufet sau birt, pe Ion îl strigam “Ioane” şi nu “John”, copiii se jucau vara cu cercul sau de-a hoţii şi gardiştii iar iarna se dădeau cu săniuţa pe dealuri sau cu schiurile făcute din doagele butoaielor găsite prin curte. Toată ziua era a lor: dacă le era foame, mâncau fructe sălbatice, dacă le era sete beau apă de prin pârâuri sau mâncau pur şi simplu zăpadă, fără să le treacă prin minte că s-ar putea îmbolnăvi cumva din pricina aceasta.
      Pe vremea copilăriei mele, până şi bolile erau mai puţine.
      Când se duceau la şcoală, copiii învăţau şi ei acolo nişte adevăruri simple, destinate unor copii cu adevărat simpli, nu unor odrasle de felurite vedete:  cum ar fi, bunăoară, teorema lui Thales, ori oceanele şi mările lumii, ori munţii, ori ţările cu capitalele lor cu tot. Învăţau, nu-şi formau competenţe, vorbeau, nu comunicau, se împrieteneau, nu socializau. Uneori, prin recreaţii, se mai şi încăierau unii cu alţii, rapid dar aplicat, ca nu cumva să afle părinţii sau profesorii de chestia aceasta, ca să o mai fure încă o dată. Totul, dar chiar totul se ştergea cu buretele în doar câteva minute, fără ca cineva să ajungă să se scandalizeze.
      Pe vremea copilăriei mele, cuvântul ură părea că lipseşte din dicţionare. Copiii se mai cafteau unii cu alţii doar aşa, de amorul artei, ca să-şi dovedească ei cât de forţoşi sunt, apoi, în doar câteva minute, uitau totul; întocmai părinţilor lor, care se certau cu vecinii peste gard, pentru ca seara să se împace la bodegă, la o cinzeacă de rachiu.
      Este drept că părinţii încă îşi mai ciufuleau copiii neascultători, fără a fi consideraţi şi trataţi pentru aceasta ca nişte adevăraţi infractori, e drept că şcoala încă mai era considerată a fi adevărata biserică a spiritului, după cum biserica – adevărata şcoală a sufletului.
      Profesorul şi învăţătorul erau consideraţi profesor şi învăţător şi nu prăpăditul ăla cu hainele cârpite şi cu pantofii rupţi în talpă.
      Este drept că, în primitivismul lor genuin, oamenii încă mai ştiau ce înseamnă respectul, omenia şi onoarea şi încă nu aflaseră ce înseamnă trădarea, bârfa, furtişagul şi profitul cu orice preţ, chiar cu preţul călcării peste cadavre.
      În vremurile acelea, aproape imemoriale, copiii încă mai citeau poveşti de Andersen ori de Fraţii Grimm, încă mai vărsau lacrimi înduioşate când citeau Puiul lui Brătescu – Voineşti, încă mai visau să ajungă învăţători, preoţi, scriitori, savanţi şi nu parlamentari sau oameni de afaceri. Nu mâncau shaorma ori Big Mac, ci roşii şi castraveţi din grădina proprie, ori de la magazinul care încă se mai numea magazin, nu visau maşini de fiţe, nici telefon mobil, nu se drogau, nu-şi luau în zeflemea părinţii, străbunii, istoria şi neamul.
      Pe vremea copilăriei mele nici măcar nu auzisem de examene şcolare fraudate, de profesori şpăgari sau analfabeţi, de preoţi fără Dumnezeu, de medici criminali şi puşi doar pe îmbuibarea propriei lor anatomo-fiziologii  sau de studenţi care nici măcar nu ştiu să ţină creionul în mână.    
     Dar se făcuse imperios nevoie să vină o altă lume.
     Şi iată că a venit!

Profesor de filosofie la Liceul "Emil Botta", Paul Spirescu este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania şi autorul a cinci cărţi de poeme, o prezenţă editorială şi publicistică de peste patru decenii.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 24

Adaugă comentariu
Asta-i cu adevarat P.S.-ul !!??, acum 2985 zile, 19 ore, 23 minute, 16 secunde
Observ pe site ZdV; 560788 vizitatori. Populatie doar in municipiul Focsani : 100314 , conform recensamantului din 2011, in total Vrancea 360000 locuitori. Sa tot ramana ; 200000 vizitatori citeste integral
Post Scriptum, acum 2985 zile, 20 ore, 4 minute, 50 secunde
Pe vremea tineretii mele, cele mai cunoscute locuri pentru barfa erau: piata si b[ncile din fata blocurilor. Acum, unicul loc de barfa este cel de la COMENTARII. Va doresc multe succesuri, domnilor, citeste integral
@ V.Tudorache, acum 2985 zile, 21 ore, 19 minute, 48 secunde
Nu nene Tudorache, V.Tudorache (este un fraier Tudorache la asociatia pensionarilor, unul slab, pupincurist basist, adresa mail: stanescu_tudorache@yahoo.com). Scoala exista cat cuprinde la unele citeste integral
C.I.Usurelu, acum 2985 zile, 22 ore, 17 minute, 34 secunde
Mizerabilii Nu-i vorba de romanul scris de V.Hugo, ci despre niste insi fara scoala, fara bun simt, fara gramatica, fara cultura si fara Dumnezeu, care, culmea, isi dau cu parerea despre articole citeste integral
@Onorabilului neam Usurelu !!! (cine-i asta ???), acum 2986 zile, 2 ore, 21 minute, 56 secunde
Bai nene Usurelu , de ce acum nu ti-e frica nu scapi !? Asa ca retine si tu numarul "112".Sau te crezi , in afara de "neam onorabil", buchea, sarea si inteligenta Focsanilor. Daca citeste integral
Merinosului de Lepsa, acum 2986 zile, 11 ore, 59 minute, 39 secunde
Dupa pseudonim se cunoaste ca ai minte de berbec.Confunzi,mai baiete,numele unui neam onorabil cu cel al scursurilor din care provii.Vezi-ti de propriile frustrari si nu denigra.Daca-ai fi citit si citeste integral
Gion, acum 2987 zile, 13 ore, 29 minute, 32 secunde
Si ce faceati voi acolo, in S1, "studento"? Iti recita profesorul poezii, sau...? Da/mi si mie numele si adresa ta, fiindca stiu si eu cateva versuri.
, acum 2987 zile, 17 ore, 7 minute, 22 secunde
ma cunoasteti foarte bine ,........eram ,,studenta ,, la colegiu si ne petreceam noptile incuiati in S1. asta era in tineretea dv.pe care o ignorati.Acum nu mai aveti ce pierde. Atunci aveati?
un fost elev, acum 2987 zile, 18 ore, 54 minute, 45 secunde
lectiile dumneavoastra mi-au placut cel mai mult.adica nu le faceam.dumneavoastra fumati ,iar noi ne faceam ca studiem din carte lectia nepredata. (CENZURAT) d-le profesor,te dai mare scriitor.
Merinosul din Lepsa, acum 2987 zile, 22 ore, 5 minute, 54 secunde
Domn Culita. Dumitale nu esti cel care la Judele Focsani erai Seful Cercetarii Penale. Adica "procuratore". "Aparai" oamenii sa face grea puscarie. Daca da, mamanca-ti linistit citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.