Opinii

Va urma (în loc de sfîrşit)

Ziarul de Vrancea
20 dec 2012 1607 vizualizări
Lumea vorbeşte. În ultima vreme (ultima în sensul de cea mai recentă) cu precădere despre sfîrşitul lumii, adică al ei. De ce nu despre începutul acesteia? Căci dacă vrei să fugi de sfârşit, trebuie să mergi către început. La început a fost cuvântul. Acum cuvântul pare să-şi canalizeze întreaga energie rămasă numai asupra sfîrşitului. Dacă pare, înseamnă că nu e aşa, căci aparenţele înşeală.

Dar nu mai mult decât părerile care sunt împărţite…la caţi oameni ce le exprimă („cîte capete, atîtea păreri”). Trecutul confirmă acest fapt prin pleiada de specialişti, cercetători, analişti, dar mai ales “ştirişti” care au propovăduit sfârşitul la nesfîrşit (paradoxal, nu-i aşa?).
Aproape că suspansul şi aşteptarea create te fac să devii măcar curios, asemeni unui film în care nimic nu se întâmplă şi, cu toate acestea, îţi doreşti să vezi finalul (de obicei, unul fericit, că doar e un film american). De ce? De ciudă! Pentru că în trailer când ai fost lăsat să tragi cu ochiul la ce urmează să se întâmple, ţi se promitea marea cu sarea, marea cu muntele, făcute una, ori una cu pămîntul, iar acum, vizionând acţiunea, realizezi faptul că nu e nimic din ce nu ai mai văzut, nimic din ce vroiai să vezi şi, mai grav decât toatea acestea la un loc, nimic din ce îţi doreai. Nimic!
Pînă la urmă (a filmului), poate despre asta este vorba, despre nimic. Nimicul vinde şi nimeniul cumpără. Dar pană şi acesta este un semn (pe care toţi îl aşteaptă), un semn nu de cunoaştere, ci de recunoaştere…a ignoranţei tuturor, întrucat ceea ce omida numeşte sfîrşitul lumii (ei), fluturele socoteşte începutul lumii (lui).
Aşadar, sfîrşitul lumii poate fi (doar) un criteriu de etichetare a ei în pesimişti (precum omida) şi în optimişti (ca fluturele). Iar la mijloc sunt realiştii, cei care atunci cînd dorm au vedenii că văd sfarşitul lumii treji. Şi mai există o categorie de oameni, pardon, şarlatani, adică cei ce “amînă” isprăvirea lumii pe care, astfel, o ţin în frâu. E vorba doar despre control. Al populaţiei.
Aşa că, populaţie, să ne controlăm! Să ne autocontrolăm. Tocmai am făcut o referinţă la aşa ceva? E oficial, se apropie sfîrşitul lumii. Întrebarea inevitabilă (la fel ca sfarşitul…acestui text) este: ce ar trebui să rămână, în chip firesc, după sfarşitul lumii?

Un reporter.

Larisa jitaru

Absolventă de Ştiinţe Politice, Larisa Jitaru colaborează cu mai multe publicaţii şi a lucrat ca voluntar pentru proiecte caritabile. În 2012 a absolvit un program de master în Relaţii Publice şi Publicitate.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.