Zerodoctul mereu ofensiv
Puteţi să-i spuneţi potaia, gugumanul, mizerabilul, zevzecul, inconştientul etc. Nu greşiţi cu nimic, numindu-l astfel. Îl veţi întâlni acolo unde v-aţi aştepta mai puţin: în învăţământ, în cultură, în consiliile locale şi judeţene, în guvern şi, desigur, în parlament. Poate fi îmbrăcat la patru ace, dar şi muncitoreşte, pentru a se arăta cât este de apropiat de popor.
Este un ins care doreşte, şi uneori reuşeşte, să deruteze, aranjează voturile prin promisiuni niciodată acoperite, în timpul şedinţelor nu stă într-un loc, acoperind astfel “golul cel din creier”, se ajută – în luările de cuvânt – de mâini şi de picioare – nedeţinând ca o caracteristică a omului cu scaun la cap – sensul cuvintelor. De aceea şi sare de la o idee la alta.
Individul cântă oriunde şi pe oricine, dansează ca pe aţe, după cum i se comandă. Deşi vorbeşte mult, nu spune nimic. Aruncă doar bale spre cei care nu-l acceptă. Dar câţi îl suportă mai mult de o zi sau două? Apare în orice organizaţie neguvernamentală, în orice fanfară, în orice trupă de prostituate, în orice partid, consiliu sau comitet, fiind doar o maimuţă pe post de elefant. Schimbă partidele ca hainele, după sezon. Îi plac alianţele cele mai curioase: ba de stânga, ba de dreapta. Cu o condiţie: avantajul personal.
Când este posibil, scoate, ca din pălărie, funcţii, lefuri şi premii doar pentru cei ce-l adulează. Despre D-zeu şi biserică nu vorbeşte decât la alegeri. Cu scopuri precise. Dar nu-l vezi dând un ban de pomană. Pentru că această fiinţă n-are mamă, n-are tată, n-are Dumnezeu. Are doar interese.
În timpul liber, semidoctul (de fapt, zerodoctul) cârâie în jurnale ale “vitelor de pripas”, nefiind niciodată documentat. Uită permanent că în ziaristică nu-i de-ajuns şcoala vieţii. Este nevoie de cultură, de bun simţ şi – ceva despre care n-a auzit – de gramatică. Din fericire, toate acestea nu se învaţă după ureche, lăutăreşte.
Cronicarul atrăgea atenţia: “Eu voi da seamă de ale mele câte scriu”. Deci, responsabilitatea scrisului. Astăzi, când orice analfabet “scrie”, ar trebui să se instaureze – în presă – dictatura … bunului simţ, iar intruşii să fie alungaţi.
Acest obraznic insistent, căutând funcţii şi onoruri nemeritate, este întâlnit la orice adunare în care grohăie sau latră la poruncă.
Culmea este că, deşi se crede în opoziţie, prin incultura crasă şi gafele monstruoase, face jocul guvernanţilor.
Pe unde trece mizerabilul, pute. Partidul în care vine, rămâne fără aderenţi, iar organizaţiile obşteşti se desfiinţează. El nu sesizează nicidecum că trebuie să-şi adape sufletul şi mintea la izvorul învăţăturii. După ataţia ani de bâlbâieli, bâjbâieli, de incoerenţe şi de încăierări penibile, credem că e timpul să înveţe măcar să ASCULTE şi – în binele lui şi al celorlalţi – să TACĂ.
Director al revistei "Salonul Literar" si profesor de limba şi literatura romană de peste 30 de ani Culiţă Uşurelu s-a remarcat prin romanele sale despre şcoala romanească, "Profesorii (suplinind au dobindit)" sau "Cersetori în Loden", aparute în ultimii ani.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 7
Adaugă comentariu
C.I.Usurelu, acum 4144 zile, 12 minute, 48 secunde
paul, acum 4145 zile, 3 ore, 5 minute, 50 secunde
, acum 4145 zile, 7 ore, 33 minute, 52 secunde
?, acum 4145 zile, 9 ore, 11 minute, 50 secunde
danb, acum 4145 zile, 10 ore, 29 minute, 9 secunde
Viorica, acum 4145 zile, 11 ore, 12 minute, 7 secunde
..., acum 4145 zile, 11 ore, 50 minute, 12 secunde 
