Votul bazat pe ură
Din păcate, în România principiul „radem totul pentru a ne promova interesele şi a ne pune oamenii în toate posturile posibile” a funcţionat fără greş din patru în patru ani. Nimic nu ne poate face să credem că acum lucrurile vor sta altfel, mai ales că proba verităţii a fost deja făcută în această vară, când, pentru „nobilul ideal” al suspendării lui Traian Băsescu, s-a ajuns până la ameninţarea cu demiterea/revocarea judecătorilor Curţii Constituţionale. USL-ul riscă să devină un mamut care poate să calce în picioare lighioanele mai mici, cum ar fi partidele minoritare în Parlament sau chiar instituţiile statului de drept (să ne amintim, cu tristeţe, că Victor Ponta a semnat un document, cu celebrul colonel Dogaru, în care era prevăzută desfiinţarea ANI, DNA, CNSAS).
În al doilea rând, câştigarea zdrobitoare cu peste 50% a majorităţii colegiilor uninominale de către USL nu cred că exprimă o mare încredere a alegătorilor pentru proiectul politic al acestei formaţiuni, ci, mai curând, ura dusă la paroxism pentru PDL şi Traian Băsescu. Greşelile făcute de PDL la guvernare şi propaganda agresivă dusă pe tema tăierilor de venituri ale bugetarilor au reuşit să ostilizeze majoritatea populaţiei sau, cel puţin, majoritatea celor care au mers la vot. Din acest punct de vedere, s-ar putea ca votul de duminică să fi reprezentat punctul culminant al unei spirale a urii. Numai că, după ce poporul a sacrificat ritualic, prin vot, foştii conducători, se va întoarce foarte curând către câştigători pentru a le cere preţul sacrificiului. Rămâne de văzut în ce măsură USL va mai avea şi altceva de oferit, mai ales în contextul unui an 2013 foarte dificil din punct de vedere economic, în afara unei condensări şi direcţionări reuşite a urii şi în afara ameninţărilor la adresa instituţiilor statului de drept care i-au stat în cale de când este la putere. Un premier dispus să treacă cu buldozerul peste deciziile justiţiei şi ale Curţii Constituţionale, plagiator dovedit, nu poate să ofere prea multe speranţe.