Dau un vot pentru un… regat
Atunci, pentru o zi, Vidra - Poarta Vrancei şi locul de naştere a savantului a fost centrul naţional al ştiinţei agricole româneşti, atunci au fost la Vidra preşedintele Academiei Române - acad. Ionel Haiduc şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice acad. Cristian Hera, personalităţi ştiinţifice din întreaga ţară, foşti studenţi care au venit să-şi sărbătorească profesorul.
Impresionat de înalta prezenţă academică şi oficială, am făcut atunci o propunere care cel puţin pe moment a fost ,,aplaudată” şi apreciată de întreaga asistenţă - Consiliul Judeţean Vrancea, Inspectoratul de cultură, primarii tuturor comunelor din Vrancea Arhaică, preşedinţii obştilor vrâncene, locuitori ai Vrancei.
Iată ce propuneam: reabilitarea localului şcolii vechi din Vidra, local dat în folosinţă în anul 1857, construit de Obştea Vrancei - Sfatul cel Mare al Vrancei -, pentru copiii gospodarilor din acest ţinut. Conform Legii instrucţiunii dată de Al. I. Cuza (1864), şcoala primară era de două feluri: rurală, 4 ani; urbană, 5 ani. Aşa se explică faptul că Simion Mehedinţi, din Soveja, a urmat cursurile şcolii din Vidra, 1 an.
Localul şcolii din Vidra este cel mai vechi edificiu de învăţământ din actualul Judeţ Vrancea. Este o clădire construită din piatră de râu, cu pereţii groşi de peste 1 m. Aici au învăţat mari personalităţi ale Vrancei: Simion Mehedinţi, istoricul Ion Ionaşcu, folcloristul Ion Diaconu, actriţa Leopoldina Bălănuţă, actorul Cornel Coman, acad. Valeriu D. Cotea, poetul Dumitru Pricop, prof. univ. Neculai Taftă şi mulţi, mulţi alţii.
Prin anii ’50, când la Vidra s-a înfiinţat liceul, acesta era supranumit ,,Universitatea Vrancei”, deoarece de aici se recrutau primii suplinitori pentru învăţământ, de aici au plecat şi au făcut studii superioare, revenind şi devenind apoi adevăraţi stâlpi ai şcolilor din acest ţinut.
Iată argumentele care au atras şi personalităţi vrâncene, în primul rând pe domnul academician Valeriu D. Cotea. De altfel, dl academician a făcut o primă intervenţie scrisă la Consiliul Judeţean Vrancea - 3 ianuarie 2008, însă proiectul s-a pierdut într-un hăţiş birocratic, dar şi prin plecarea la cele veşnice a celui mai entuziast susţinător - Mircea Diaconu.
Pe lângă atmosfera legendară pe care o degajă acest local, martor al atâtor evenimente cruciale din istoria Vrancei şi a ţării întregi - Marele Proces al Vrancei cu Iordache Ruset Roznovanu 1801-1814; prăduirea pădurilor; eroii din grupul Chilian şi sacrificiile din Războiul pentru Întregirea Neamului, atunci când Vrancea a fost înecată în sânge şi umplută de văduve şi orfani; epopeea eroico-tragică a Vrancei împotriva tăvălugului roşu, dar şi momentele faste ale acestor locuri: Mioriţa, cântecul, jocul şi costumul popular, păstoritul, meşteşugurile populare etc., - Vrancea este prin ea însăşi, azi şi dintotdeauna, un model de muncă, de organizare administrativă (obştea Vrancei), de eroism. Vrancea e ţară de dor şi de alint, ,,cetate de piatră”, punct de atracţie turistică prin istoria şi poziţia geografică, punct de triangulaţie între cele trei provincii istorice: Moldova, Muntenia şi Transilvania.
Pentru toate aceste motive, am propus şi propunem ca în acest monument istoric ,,Şcoala veche” de la Vidra, să se înfiinţeze un ,,Muzeu al Vrancei Arhaice”, după modelul muzeului din Ţara Oaşului, un muzeu modern în care colecţiile etnografice, istorice şi monografice să constituie doar o parte a acestui tezaur care încă se mai găseşte pe acest meleag de legendă.
Propun ca în acest areal să se organizeze şcoli de vară cu universităţi din ţară şi chiar de peste hotare. Aici să se organizeze târguri ale meşterilor populari, iar studenţi ai diferitelor facultăţi să facă cercetări şi să studieze istoria, spaţiul geografic al Ţinutului, să se reia săpăturile de pe Dumbrava Bîrseştilor, să se studieze limba Miorţţei, cultura populară organizarea arhaică a Ţării Vrancei, dansul, portul, meşteşugurile, industria casnică etc.
Cred că, dacă acest spaţiu va fi reabilitat şi dat în folosinţă, muzeul se va putea administra şi printr-o contribuţie anuală a celor 12 obştii sau a comunităţilor din acest areal. Organizarea colecţiilor se va putea face chiar şi prin parteneriat cu şcolile din Vrancea, cu oameni de cultură, originari de pe acest meleag. Asociaţia ,,S. Mehedinţi” şi membrii ei se oferă necondiţionat, să trudească la acest proiect, apoi şcoala, biserica, aşişderea. Dacă Asociaţia ,,S. Mehedinţi” a reuşit prin forţe proprii să tipărească peste 170 de titluri din care 17 opere ale savantului, a reuşit să scoată 2 publicaţii, cum nu va putea ajunge la liman un judeţ, toată ,,Ţara Vrancei”.
Intervenţia mea se adresează celor care ne cer votul, celor care iubesc Vrancea cu adevărat, pentru că mulţi îi declară dragoste în campania electorală. Am discutat cu câţiva dintre candidaţi şi au spus că nu-i momentul deoarece acum e campanie electorală. Eu zic că acum e momentul pentru promisiuni serioase, pentru promisiuni care se cer, onorate, cu adevărat!
Domnilor candidaţi, nu scăpaţi ocazia de a intra în istorie cu o faptă istorică - fiţi urmaşi demni ai maiorului Gheorghe Pastia, ai prefectului V. I. Ţiroiu, ai senatorului Neculai Jechianu şi ai altor vrânceni de ispravă!
Aştept pe cineva care să subscrie la acest proiect, contra votului meu şi probabil al multor vrânceni.
Dau un vot pentru un regat - ,,Şcoala veche din Vidra” - Muzeul Vrancei Arhaice -, aceasta este prima strigare!
Cine se angajează şi cine o onorează?! Aşteptăm!
Costică NEAGU
Costică Neagu este profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti - Departamentul Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar Focşani – şi preşedintele Asociaţiei Personalului Didactic „Simion Mehedinţi”, care şi-a propus restituirea tezaurului ştiinţific şi cultural lăsat de savantul născut în comuna Soveja, interzis de regimul comunist în ultimii ani ai vieţii.