Despre ŞMEN, cu Adrian Năstase
Mă minunez când aud că Năstase a trebuit să facă puşcărie pentru a recunoaşte că a învăţat ce înseamnă cuvântul ŞMEN. Şi asta pentru că dacă ar fi vrut să ştie cum se numeşte ce-a făcut el timp de aproape 4 ani cât a condus ţara, sub un Iliescu sărac şi cinstit, dar peste o mulţime de baroni şmenari, ar fi putut afla, de exemplu, de la Marian Oprişan.
Domnule Năstase, ŞMEN este atunci când societatea Drumuri şi Poduri Vrancea este falimentată voit pentru ca utilajele sale să fie vândute pe te miri ce şi mai nimic, iar terenurile pe care le deţine, precum şi monopolul pe lucrări publice le sunt transmise subtil unei familii de casă a Consiliului Judeţean, deţinătoare pe hârtie a ziarului de casă al şefului CJ. ŞMEN mai este atunci când aduci un judeţ întreg aproape de faliment, mai exact penultimul din ţară din punct de vedere economic, dar mama ta deţine o casă de câteva milioane de dolari iar tu îţi plimbi trupul în maşini de sute de mii de euro, pentru că, nu-i aşa?, un social democrat nu se poate plimba cu bicicleta, la fel cum nici un premier nu poate organiza recepţii diplomatice cu bere la pet şi mici. Şi se mai numeşte ŞMEN atunci când o societate falimentară ca ENET primeşte o ofertă de privatizare de la UNION FENOSA, de exemplu, dar nu o poate cumpăra, implicit moderniza, pentru că i se cere ŞPAGĂ câteva sute de mii de dolari.
De asemenea, mai este şmen ceea ce se întâmplă la alegerile din Vrancea de vreo 20 de ani încoace, când se ia curentul în secţiile de votare dacă un candidat la Senat sau Camera Deputaţilor îşi dă seama că nu obţine voturile necesare pentru a-i asigura 4 ani de linişte şi bani în Legislativ. Cam acestea sunt câteva exemple pe care îmi permit să vi le servesc, dar pentru care n-ar fi trebuit să ajungeţi la Mititica, ar fi trebuit să fiţi mai atent la ce se întâmplă prin Vrancea.
Sebastian Oancea este jurnalist şi corespondent local la postul RTV.