Cat ne costă tăcerea şi indiferenţa de zi cu zi?
Unii înjură pe moment, alţii mormăie, însă cei mai mulţi strang din dinţi şi trec mai departe, poate indiferenţi la lucrurile negative care se petrec chiar sub ochii lor. La unii nu văd nici măcar o urmă de reacţie, ca şi cum simţurile le-ar fi atrofiate sau atitudinea civică le-ar fi fost demult extirpată.
Nici măcar nu ştiu cu ce să încep în enumerarea exemplelor la care am fost martor doar în ultima perioadă; că Focşaniul e un şantier şi că, aflandu-te la volan descoperi că ai de ales între a ocoli sute de metri sau a proba abilităţile de teren ale vehiculului pe care îl conduci?
Că gunoiul din faţa blocului zace uneori zile întregi, chiar dacă factura pentru colectarea lui îţi ajunge în poştă cu o regularitate demnă de invidiat şi la o valoarea măricică? Că administratorul îţi ia bani pentru că TU te duci să îi duci contorul apometrelor, iar el îţi calculează şi pierderile de pe reţea, că aşa se face?
Că veşnicii noştri politicieni, care ar trebui să ne reprezinte pe noi şi nu doar propriile lor interese se pregătesc acum să vină din nou să cerşească încă un vot pentru a ne uita încă patru ani, iar noi ne lăsăm din nou amăgiţi?
Cred că e destul, ca să scot în evidenţă ipocrizia societăţii în care trăim şi pe care o vrem mai bună, mai frumoasă, mai corectă, mai…. fără ca pentru asta, mare parte dintre noi, să contribuie cu ceva!
Gabriel Sava este jurnalist la Ziarul de Vrancea.