Ping pong-ul cu viceprimarii şi poziţionarea pentru parlamentare
Insă acest confort nu se regăseşte şi în perioada post-electorală. Se observă mari divergenţe între PSD şi PNL, de la constituirea Consiliului Judeţean Vrancea şi până la cel mai mic sau cel mai îndepărtat consiliu local de comună. Chiar şi acolo unde lucrurile par clare, adică USL deţine peste jumătate din mandatele de consilieri locali, nu se poate ajunge la un compromis politic acceptat de ambele părţi. După validarea rezultatelor alegerilor locale a început o serie de bătălii locale de gherilă care îi au în prim plan pe aleşii PSD şi PNL. Ceilalţi, de la PDL, PP-DD, PRM şi independenţii, se bagă în aceste bătălii acolo unde observă terenul slab, alături de unii dintre combatanţi, în funcţie şi de propriile avantaje şi interese. Poate reuşesc să ciupească şi ei ceva. În unele situaţii, prezenţa şi intervenţia celor de la Focşani - Prefectură, Consiliul Judeţean, PSD, PNL – nu au efectul de a atenua disputele şi de a se ajunge la o înţelegere.
De ce se dă, totuşi, o atât de mare importanţă operaţiunilor de constituire a majorităţilor în consiliile locale şi de alegere a viceprimarilor? Partidele vor, în primul rând, să-şi îmbogăţească zestrea de aleşi locali şi să-şi stabilească poziţii cât mai bune în ’’guvernarea’’ locală pe următorii 4 ani. Este vorba, prioritar, de comisiile de specialitate ale consiliilor locale de buget-finanţe şi de urbanism. Apoi, 2012 fiind an electoral, partidele au nevoie de oameni înfipţi cât mai bine în structurile administraţiilor locale în perspectiva organizării alegerilor parlamentare din toamnă. Se ştie că aleşii locali dau, în general, tonul şi direcţia voturilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor. De aici şi negocierile tot mai complicate care se duc de vreo două săptămâni între toate formaţiunile politice, indiferent de înţelegerile şi alianţele anterioare. Contează şi un singur vot pentru răsturnarea unor acorduri pre-campanie. Până la eventuale noi acte normative, se ştie că rămân valabile colegiile parlamentare trasate în 2008. Prin urmare, negocierile se duc şi în funcţie de oportunităţile de câştig pe care le-ar oferi unul sau altul dintre colegii partidelor şi candidaţilor care aspiră la un fotoliu de parlamentar. Cum era de aşteptat, beneficiarul principal al acestor negocieri este PSD (cu mici excepţii). Pe lângă acesta, se pare că partidul lui Dan Diaconescu îşi joacă foarte eficient cartea şi, implicit, voturile şi mandatele obţinute pe 10 iunie. PP-DD şi-a stabilit, în mare, priorităţile şi obiectivele pentru la toamnă şi acţionează în consecinţă. Iar la capitolul minusuri se încadrează, şi de această dată, PNL şi PDL. E adevărat că majorităţile şi negocierile locale sunt departe de a se fi încheiat, însă tendinţa actuală reflectă această realitate politică. Mai este puţin şi ne vom lămuri, în mare parte, şi cu viitoarele candidaturi din colegiile parlamentare.
Cătălin Stancu
