Vinovati si agresati.
A devenit, de ceva timp, un lucru obisnuit pentru vrinceni. Nu mai este din cale-afara de curios ca atunci cind are probleme, indiferent de natura lor - si a avut nu putine in ultimii ani in scaunul pe care a stat, nefiind deloc exclus ca in viitorul apropiat acestea sa persiste, devenind chiar poate din ce in ce mai mari -, Oprisan sa caute cu inversunare sa le transfere in contul altora.
Pe care-i face responsabili, sau pur si simplu ii scoate sau ii prezinta ca tapi ispatitori. Indiferent daca au sau nu o cit de mica legatura cu ele.
Lasind la o parte faptul ca un astfel de comportament se constituie si intr-o sugestiva trasatura de caracter care l-ar putea cataloga din acest punct de vedere probabil exact asa cum merita, se cuvin, cred, citeva precizari vis a vis de nominalizarea obsesiva de catre baron a Ziarului de Vrancea ca fiind principalul vinovat pentru imaginea sa, precum si pentru relatia sa de trista notorietate cu presa pe care nu o are sub papuc.
Sintem, deci, \'vinovati" pentru ca nu am acceptat pasivi, in genunchi si cu capetele plecate incercarea sa de ne suprima ca ziar independent?
Noi ne-am instrumentat ridicarea ilegala - pentru care exista o hotarire judecatoresasca executorie "de sistare a operatiunii"- a punctelelor de difuzare?
Noi am antrenat cu aceasta ocazie - facindu-i practic partasi la incalcarea legii - pe jandarmi, politisti si alti agenti in civil ale caror imagini filmate in cordoane ridicind in forta niste puncte de difuzare a presei au facut inconjurul lumii?
Tot noi am fost cei care ne-am reliziliat singuri, printr-o crasa incalcare a legii consfintita de o hotarire judecatoareasca definitiva Contractul de asociere cu Primaria Focsani? (pentru ca am refuzat sa scriem in ziar in pozitie de drepti, cum numai intr-un judet feuda se poate pretinde)
Si constatarile si concluziile scrise din Rapoartele Departamentului de Stat al SUA, privitoare la libertatea presei locale din Romania, sau cele ale Freedom House, Reporeteri fara frontiere, Agentiei de monitorizare a presei "Academia Catavencu", Centrului de Jurnalism Independent, Clubului Roman de Presa, tot noi le-am scris?
Dar replicile oficialilor europeni: Eneko Landaburu - directorul general pentru extindere al Comisiei Europene - care spunea la citiva metri de baron in 2003: "Nu putem in democratie si libertate in mijlocul hotilor. Cine are urechi de auzit sa auda", sau a sefului Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, care a afirmat anul acesta, referindu-se la abuzurile din Vrancea asupra libertatii presei savirsite sub obladuirea lui Oprisan, ca s-au putut intimpla pentru ca "nu a functionat statul de drept", oare noi le-am inventat?
Dar imaginile cu acelasi baron transpirat de "explicatiile" si gogosile "emotional-rationale" oscilind tragi-comic intre linsul si "demascarea" lui Iliescu si Nastase in functie de interesele de moment, ori scoaterea in fata a onoarei familiei si a fiicei pe care nu s-a sfiit s-o parasesca, tot "Ziarului de Vrancea" sa-i fie imputabile?
Daca-i asa, atunci noi avem intr-adevar vina impardonabila ca existam in calea fericirii iluzorii a unor astfel de specimene.
Din punctul nostru de vedere, insa, ceva a devenit foarte clar o data cu dezvaluirile publice din ultimele zile din "Evenimentul Zilei" si de aceea nici nu ne ferim sa o si spunem.
Cine ne poate garanta ca in acesti ani tot ce ni s-a intimplat, cosmarul pe care l-am trait si prin care am trecut toti cei de la "Ziarul de Vrancea" nu reprezinta o consecinta a problemelor de sanatate ale lui Oprisan, amintite in respectivele articole?
Daca si macar in parte abuzuri precum cele stiute au fost generate de astfel de anomalii, pentru acestea cine-i vinovat si cine plateste?
