Cît costă joaca de-a prefecţii apolitici
Cea mai recentă initiativă a sa este cea care permite înalţilor funcţionari publici – prefecţi, subprefecţi şi inspectori guvernamentali – să candideze la alegeri. Facem precizarea că toţi aceştia sînt în subordinea echidistantă - ghiciţi - chiar a autorului legii, dl ministru Igaş. Şi cum proiectul nu a fost lansat întîmplător - cunoscut fiind faptul ca Igaş nu e gîndul care zideşte ci mîna care împlineşte- probabil viitoarea lege va consfinţi şi din punct de vedere teoretic politizarea totală a administraţiei publice. După aberantele ordonanţe de urgenţă neconstituţionale ale guvernului PSD-PDL cu directorii coordonatori de deconcentrate -în fapt un gen de demnitari de nivel local care permiteau şomerilor din partide să devină directori - care au condus la ridicolele situaţii în care o descentralizată avea cîte trei şefi, asistăm la încă o decredibilizare a actului politic. Se recunoaşte astfel lipsa resursei umane cu expertiză la aceste alegeri comasate şi implicit eşecul oricărei politici de reformare a partidelor de la noi. Astfel, Reforma Statului, atît de clamată de dl preşedinte Băsescu, nu mai este decît un slogan pentru naivi. Nu putem exclude nici intenţia de fraudare a alegerilor, căci cei care organizează alegerile în judeţe sînt tocmai prefecţii. Faptul că ei s-ar suspenda pe perioada alegerilor şi nu ar influenţa procesul electoral ţine de domeniul glumelor. Oricum sînt oameni introduşi în sistem de partide, dar plătiţi scump de noi toţi, din banul public. Toate partidele tac complice căutînd să îşi menţină cît mai mulţi inspectori guvernamentali în sistem, în fapt adevaraţi tăietori de frunză la cîini. Noţiunea de elită a administraţiei publice – prefectul apolitic după model francez - este compromisă în mod ipocrit după doar 6 ani de la lansare. Toţi banii cheltuiţi pe aşa-zisa perfecţionare a acestora sînt duşi pe apa sîmbetei. Iată cum rămîn cei din partide prizonierii propriei lacomii şi incompetenţe. Adevărata creaţie a acestora în 20 ani de politică este clientela şi cumetria politică, ridicată la rang de lege şi în Vrancea. Pentru unii a fost, de altfel, şi unica formă de manifestare în spaţiul public.
În 2005 erau prezentaţi ca modele de înalţi specialişti în administraţia publică doi prefecţi: cel de Iaşi şi Bucureşti. Cel de la Iaşi a fost condamnat pentru corupţie şi reprezentă interesele de grup din jurul lui Fenechiu. Cea de la Bucureşti, Mioara Mantale, atunci cînd a fost retrogradată de Tăriceanu în funcţia de subprefect a spus că va da în judecată guvernul pentru că a încălcat Codul Muncii. Nu ştia că în cazul înalţilor funcţionari publici se aplică normele dreptului administrativ. Astăzi competenţa ei este folosită pe planul relaţiilor internaţionale…
În rest, aş fi curioasă să aflu ce părere are despre acest proiect dl Profesor în drept administrativ Romeo Postelnicu, şeful Cancelariei Prefectului apolitic Hornea. Ziarul nostru îi va găzdui cu interes punctul de vedere.