Pilula amara si concluziile interesante
Lucrurile sint cu atit mai greu de explicat logic cu cit prefectul Oprea si subprefectul Mircea au girat cu fiecare prilej care s-a ivit pina acum aproape neconditionat respectiva operatiune, una incluzind inca din start destule nebuloase. Nici nu poti sa nu te intrebi: pe ce s-or fi bazat oare cei doi? Ce semnificatie au acum, cind se vede fara "retusuri" si e lesne de apreciat ce a iesit, desele aparitii ale reprezentantilor Guvernului Romaniei in Vrancea, pe posturile locale de televiziune? In care ei asigurau vrincenii fara nici o rezerva ca in privinta caselor pentru sinistrati, construite din bani alocati de Executivul tarii, totul se va
finaliza cum nu se poate mai corect si la termen. Cine i-o fi impiedicat sa fie mai rezervati, astfel incit sa fi avut "loc de intors" in cazul unei evolutii nedorite? Ramine o enigma! Cu atit mai mult cu cit varianta aducerii unei firme din Gorj care sa construiasca in Vrancea case pe bani publici putea indemna la minima prudenta. Nu mirosea cumva, inca din acea faza, a vreun Prunache portocaliu? Ca sa nu mai vorbim despre cum poate fi catalogat un proiect al unor locuinte destinate a fi utilizate in mediul rural, intr-un neaos sat din judet, dar care nu aveau prevazute sobe! Ce asigurari au primit reprezentantii Partidului Democrat si ai Partidului National Liberal, trimisi in conducerea Prefecturii Vrancea inainte ca aceasta sa fie declarata prin lege depolitizata, ca programul reconstructiei locuintelor pentru cei loviti de soarta la
inundatiile din vara va iesi ca la carte, e inca invaluit in mister. Acum, la ora cind reprezentatul firmei din Gorj pare a-si fi incasat bine-mersi banii guvernamentali si se descopera ca a recurs inclusiv la combinatii originale cu muncitori adusi din Moldova de peste Prut pentru ducerea la capat a planurilor sale, nu-i greu de estimat si creionat sfirsitul povestii. Cel girat continuu ca un "constructor serios" de reprezentantii finantatorului, care-i nimeni altul decit statul roman, nu din cale-afara de surprinzator pentru majoritatea "istoriilor" derulate pe bani publici, si-a pus de citeva zile bune "coada pe spinare", urmind ca decontul "operei" sale sa ramina in seama celor doua forte politice, defilind prin judetul nostru cu "dreptatea si adevarul" legate de git. Numai bune si considerate a fi cele mai nimerite, in planificarea astfel mestesugita, de facut tapi ispasitori. Mai ramine, desigur, intrebarea: cum de n-o fi fost in stare nimeni din staff-ul celor doua partide din Vrancea sa prevada un astfel de "happy end" al "telenovelei"? Restanta la care n-ar fi rau sa incerce, totusi, cineva un raspuns. Ar putea urma concluzii interesante.