Fuga de realitate
Dupa interventia fiercarui ministru - a fost vorba de Cristian David, Vasile Blaga, Anca Boagiu si Calin Popescu Tariceanu - a urmat o sectiune alocata intrebarilor. In acesta faza marturisesc ca am ramas surprins vis a vis de imaginea pe care respectivii demnitari o au despre realitatile din tara. Nu se mai pot distinge, de plida, nici vagi urme pentru vreo preocupare fata de "judetele care trebuie redate cetatenilor", cum proclamau cu intonatie noii veniti la putere acum un an. Fata de crudul adevar, ca bataliile pentru dovedirea baronilor corupti s-ar putea derula dupa scenarii tare asemanatoare cu cele din vremea prohibitiei americane cu Al Capone, nu mi s-a parut c-ar exista vreo startegie cit de cit coerenta sau logic articulata. Bineinteles, cu respectarea legilor in litera si spiritul lor, a separatiei puterilor si a prezumtiei de nevinovatie luate in clacul. Cine-si inchipuie ca impotriva celor aparati de cei mai buni si bine platiti avocati, (a caror dosare sunt evaluate de procurori cu experienta, remunerati si ei corespunzator de staff-ul care nu-i lasa din brate), se poate iesi cu functionari timorati, sub presiunea ca vor fi primii schimbati sau cei ce vor plati la alternanta de putere pretul cel mai consistent, ar putea avea deziluzii majore odata cu evolutia lucrurilor in dovedirea marii coruptii pe care ne-o tot cere de zor Europa. Mi-am consolidat inca o data parerea ca parlamentarii puterii din Vrancea n-au avut intre preocuparile lor de pina acum si pe cea de a prezenta la centru ceea ce se petrece efectiv prin judetul din care vin. Cel mai probabil s-au intrecut in cosmetizarea si fardarea realitatii. Iar fuga de acest lucru, de obicei costa. Cine va suporta un astfel de pret?