Ora verificarii zicalelor
Desigur, se pot gasi, sau inventa multe hibe. Redactorul nostru prezent la conferinta de presa de ieri, la care au participat prefectul si subprefectul, pe aceasta tema, sublinia surprinzatoarea lipsa de curaj a celor doi de a spune cine si cum a incercat insistent sa le boicoteze actiunea. Dar aceasta este desigur o alta problema. Poate ca vor oamenii sa dea un semn de eleganta in disputa politica, sau Dumenzeu stie de-or avea vreo alta strategie. Daca sint elemente ce-ar merita analizate atunci printre ele ar
trebui sa se regaseasca cu siguranta, totusi, diferenta uriasa intre costurile actiunii din 2005 si sumele enorme ce se "tocau" in anii trecuti. In 2004, spre exemplu, numai alocarile oficiale din partea
Consiliului Judetean si ale Consiliui Local Focsani au fost de peste 9,5 miliarde lei vechi. La acestea trebuie adaugate sponsorizarile care pe atunci se faceau, dupa cum bine stim, in cu totul alti termeni si aveau ordine de marime total diferite de cele vehiculate acum. De aceea n-ar fi fost deloc rau ca prefectul si subprefectul sa fi avut ieri lectia mai bine invatata. Si sa fi explicat cu subiect si predicat unde si pe ce se duceau restul de bani. Scuza ca nu au date, nu prea sta in picioare. Primii doi oameni ai institutiei care reprezinta Guvernuil Romaniei in Vrancea se gasesc, totusi, la aproape un an de la preluarea puterii.Iar chestiunea sumelor considerabile fituite pe parangheliile din judetul nostru intre 2000-2004, pe linga ca a fost una de notorietate, fiind cuprinsa de exemplu in lucrari ale "Institului de
Politici Publice", dar si ale altor diverse asociatii neguvernamentale, s-a constituit si intr-o tema de disputa in campaniile electorale de anul trecut. Era, deci, obligatoriu ca Oprea si Mircea sa aiba la aparitia de ieri in fata jurnalistilor, informatii si date certe despre cum s-au petrecut atunci lucrurile in cele mai mici amanunte. Si sa faca comparatie pe cifre cum s-au descurcat ei. Acum nu mai sint in opozitie. Iar scuza cu lipsa posibilitatii de informare dupa, repet, aproape un an de zile, pe o asemenea
problema poate deveni usor ridicola. Nefacind asa ceva la fel ca si in alte ocazii de cind au ajuns la
putere ei trebuie sa raspunda intrebarilor nu prea comode, multe din ele "clocite" in tabara adversarilor lor politici (care stiu, cum nu-i greu de banuit, si nu putine subtilitati despre modul cum se deruleaza parangheliile) pentru sume si posibile "aranjamente" infinit mai mici. Verifica si ei, din nou pe pielea lor, zicala cunoscuta: "Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti!"
