Cu cit se mai tranzactioneaza dreptatea
Aceasta din urma este spaga maxima pretinsa pina acum de un magistrat picat in plasa procurorilor anticoruptie. O spune si un raport al Societatii Academice din Romania, una dintre putinele organizatii de tip "think-tank" de la noi, care a analizat capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a implementa standarde etice si de integritate in sistem. Documentul, dat publicitatii luni, arata ca CSM este in continuare un organism timid si ineficient in sanctionarea disciplinara in sistemul de justitie, incalcind el insusi principiile de etica. Concluzia: "...atunci cind CSM nu respecta legea, nu poate cere altora sa o respecte". Pentru ca sta in firea omului, unii magistrati profita, evident, de situatie. Asa s-au incetatenit si tarifele coruptiei. Cea mai mare mita revine judecatorului pentru ca el are in mina solutia finala. Potrivit raportului de activitate al DNA, mercurialul spagii in institutiile de aplicare a legii urca in functie de miza si de gradul instantei de la 130 la 45.000 de euro, in 2009. Chiar daca am intrat in UE si s-au facut pasi pentru igienizarea sistemului, de ceva vreme parca dam iar inapoi. Din urma, mai tinerii magistrati sint initiati in arta de a trage pe sfoara deontologia. In loc sa taxeze coruptia din politica, justitia ramine sensibila la avansurile politicienilor. Nu e un secret ca dreptatea se vinde si se cumpara. Cei care o scot pe taraba se stiu intre ei. Unele cazuri mai ajung pe la DNA, rare ce-i drept. Si asta pentru ca sintem mai interesati de magistrati bauti la volan decit de cei care iau mita, in conditiile in care sistemul judiciar este cel mai periculos loc in care activeaza coruptia. In rest, sistemul lucreaza in tacere. Uneori mai face cite o greva sau ne inchide usa in nas pe motiv de potentiale seisme. Ca spaga circula, ca unge mecanismele, asta e clar. Dar sa nu credeti ca totul se reduce la bani. Aici intervin agentii de influenta. In sistem se osifica adevarate retele informale de sprijin, formate din cumetri, neamuri si alte rubedenii, un adevarat paienjenis judiciar care cuprinde nu doar justitia, ci si politica, mediul de afaceri si chiar media. Si avem si in Vrancea multe exemple. Mai vedem uneori si batrini procurori luindu-si tainul de pe la comisii, comitete si ATOP-uri, sub masca implicarii in comunitate. Se vorbeste despre "Principiile de la Bangalore" privind conduita judiciara, standarde internationale impuse de ONU care ar trebui sa guverneze purtarea magistratilor. Dar nu ni le poate baga nimeni pe git pentru ca au caracter de recomandare si asa vor ramine de vreme ce in sistemul judiciar din Vrancea, de exemplu, se vorbeste inca de curajul de a-l judeca cineva pe baronul Oprisan intr-un dosar de coruptie care se prafuieste din 2006 prin instante. Tocmai pentru ca justitia este imprevizibila, nu mi-as dori sa fiu implicata intr-o afacere juridica, desi, ca jurnalist, uneori, nu poti evita chemarea la bara. Nu stii niciodata ce ti se poate intimpla si nici cind vei ajunge la o solutie finala intr-o jungla dominata, potrivit sondajelor de opinie, de coruptie, legislatie ambigua si lipsa de profesionalism. Si asa va ramine justitia noastra cita vreme in plasa ei va fi prinsa doar plevusca.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
, acum 739396 zile, 20 ore, 48 minute, 26 secunde 
