Realitati si sperante
Tocmai se discuta zilele acestea despre schimbari radicale in conducerea si activitatea Parchetului National Anticoruptie. Daca in alte colturi ale tarii astfel de dezbateri pot trece chiar neobservate, in Vrancea, realitatile acestor ani, referitoare la modul in care a existat si functionat efectiv in judet organismul menit sa se ia la trinta cu hidoasa "mare coruptie", au fost unele care n-ar trebui sa fie date uitarii. In nu multe alte locuri din Romania, la fel ca pe meleagurile noastre, s-ar putea concluziona ca un asemenea instrument al puterii in stat, care-i justitia, putea fi astfel deturnat. Si transformat efectiv intr-un gen de anexa sau bita in disputele pe care satrapul local, sef absolut peste judetul feuda dat in stapinire, le-a avut in interiorul formatiunii sale politice sau cu diversi adversari ai lui din exterior. Este de ajuns sa rememoram dosare sau cauze precum Gheorghe Bercea - Mircea Lazarean, Octavian Gaitanaru- Piata Coruptiei, Constantin Buza, dar si felul in care s-au acordat mai multe NUP-uri (Neinceperi ale Urmaririi Penale) in scandaluri care au tinut primele pagini ale presei scrise sau topul stirilor radio-tv in acesti ani. Intre acestea, ultimul sugestiv a fost cel din acest an de la "Drumuri si Poduri". In care o multime de scamatorii pe linga lege, executate in deplina bataie de joc, pe banii vrincenilor, tocmai de catre cei platiti sa-i dramuiasca si cheltuie mai cumpatat, au fost parafate ca fiind inofensive si aproape legale tocmai de catre procurori din PNA. La interventiile presei, ramasa cam singura in lupta cu sinistrul flagel (al marii coruptii, stigmat care poate activa, daca nu se lupta eficient impotriva lui, clauza de salvgardare pentru admiterea tarii in Uniunea Europeana in 2007), s-a promis verificarea rusinoasei solutii. Schimbari de genul celor care ar trebui sa aiba loc, si se astepata odata cu revocarea sau pensionarea conducerii (Amariilor, Suhanilor si altora ca ei) de pina acum ai PNA, ar putea urni lucrurile din vagauna in care au fost aruncate de cei interesati. Merita sau nu, oare, sa fim ceva mai optimisti?
