O tara de ingeri
Exista coduri peste coduri cu ce trebuie sa faca in diverse situatii, conflictul de interese e strict delimitat. Aceste reguli s-au dezvoltat in timp si au aparut ca o necesitate? De ce? Sa fie occidentalii corupti prin natura lor de au nevoie de asemenea reguli? Asa s-ar parea daca ii comparam cu oficialii romani. Daca le pomenesti de conflicte de interese, acestia te mustra parinteste: "hai, domile, oameni suntem! Ce Dumnezeu!". Cum ar veni, trebuie sa avem incredere in oameni, nu trebuie sa punem raul inainte. La cat de stricti sunt nordicii si anglo-saxonanii cu aceste reguli s-ar zice ca sint o populatie de diavoli impielitati. La cat de laxi sunt romanii, ai zice ca sunt o tara de ingeri, jigniti doar de simpla aluzie ca ar putea sa faca ceva rau. De aici o relaxare sociala completa. Nu pot sa uit cum ii spunea Gabriela Vinceanu-Firea, aproape mamos, lui Paul Păcuraru: "Haideti domi ministru, acum copii de demnitari nu mai pot sa faca afaceri?!". Pacuraru era acuzat ca a facilitat niste contracte cu statul pentru firma fiului sau. Moderatoarea parea sincer indignata de o asemenea atitudine: adica, nu au dreptul copii de demnitari sa foloseasca functia tatalui?! Ce mizerie!
Asa am ajuns sa punem sef la Curtea de Conturi pe Hagi al finanțelor, domnul Vacaroiu. Omul care a luat mai mult de jumatate de milion de dolari de la Sorin Ovidiu Vantu ca sa-i faca o banca. Banii veneau de la FNI si cum sursa lor era suspecta, banca nu s-a mai facut. Intrebat de situatie, Vacaroiu a spus ca nu avea de unde sa stie de unde sunt banii. Sigur, intr-o tara de ingeri, unde toata lumea stia ca Vantu a luat banii de la FNI, nu putea sa-i treaca prin cap ca milionul de dolari avea legatura cu uriasa frauda financiara. Nici pomeneala. Si exact pe el l-am pus sef pentru institutia care verifica corectitudinea celorlalte institutii. Ne asteptam ca Vacaroiu care nu a observat de unde veneau banii lui Vantu va tine un ochi vigilent pe fraudele din bani publici? Sigur ca da. Doar sunt un popor de ingeri. Ca si la cealalta institutie care ar trebui sa apere onestitatea publica: Agentia Nationala de Integritate. Aceasta agenție are un consiliu de oameni numiti de Parlament ca sa o controleze. O doamna avocata foarte galagioasa, Alice Draghici, este membru in acest consiliu. ANI a demarat un prim caz prin verificarea averii senatorului Bradișteanu. Avocatul lui Bradisteanu este chiar... Alice Draghici. Deci, doamna care trebuie sa controleze ANI il apara pe primul client al ANI. E conflict de interese? Asa ar zice oamenii aia rai din Occident care se iau in serios. Ce a facut doamna Draghici? Si-a dat demisia din consiliu? A incheiat contractul cu senatorul? Ei, as! S-a dus cu mana in sold la sediul ANI sa faca scandal si l-a amenintat pe inspectorul de caz. Un membru din consiliu, numit de ONG-uri, a ridicat cazul in sedinta. Ce a votat majoritatea membrilor? A votat respingerea sesizarii. Practic, doamna avocat care controlează ANI poate sa faca scandal pentru clientul sau. Acum, are sansa de a deveni avocatul tuturor celor anchetati de ANI. E logic: avocat mai eficient de atat nu se poate. Ea spune ca a vrut doar sa impiedice ANI sa incalce niste proceduri. O credem? Sigur ca da, doar suntem un popor de ingeri.
Cel mai haios caz este cel al lui Victor Piturca. Da, chiar el, antrenorul nationalei de fotbal. Un jucator care joaca in Germania la o echipa sponsorizata de Mercedes are prin contract o falicitate de a cumpara masini putin mai ieftine, cu preturi de fabrica. Ce face Piturca? Isi cumpara un Mercedes pe numele jucatorului. Nu-i asa ca suntem simpatici? De ce are nevoie un om platit cu milioane de euro sa faca un smen de cateva zeci de mii? Nu stiu, asta doar natura de barbugiu a antrenorului o poate explica. Dar noi il credem ca nu il va favoriza pe jucatorul care i-a cumparat masina? Sigur ca da. Doar sintem un popor de ingeri.
Conflictele de interese nu sint pentru noi, sa si le tina pentru ei aia de le-au inventat. Noi nu putem avea conflicte de interese. Noi sintem niste ingerasi.
