Candidatul lor, al tau Si al lui însusi
Ca orice tipologie, si cea pe care o propun aici nu identifica persoane in carne si oase, cu nume si prenume, ci atribute care fac diferenta intre citeva grupuri de potentiali candidati. Mai exact, trei asemenea grupuri.Iata-le, asa cum se profileaza deja.
1.Candidatul "lor". Va fi, cu siguranta, cel dominant. Desemnat de partid pe criteriul decisiv al fidelitatii si utilitatii sale in jocul intern de putere si influenta, acest tip de candidat devine atragator daca cel care alege considera ca partidul pe care-l reprezinta are sanse reale de a ajunge la guvernare. Calitatile personale devin secundare atita timp cit simpla sa apartenenta la un partid e o garantie ca promisiunile din campanie vor fi in mare masura indeplinite. De aici importanta majora a mesajului pe care-l transmite partidul de la nivel central. El se traduce, explicit, prin promisiunea ca va forma viitorul guvern si, implicit, prin capacitatea de negociere pre si post electorala pentru formarea majoritatii in viitorul Parlament. Se adreseaza in special alegatorului interesat de probleme mai generale, de tipul fiscalitatii, directiei in care merge economia, dezvoltarea regionala dar si politica externa sau lupta impotriva coruptiei. Dar nu pozitia ideologica a partidului e relevanta pentru ca asa cum stim deja intre principalele forte politice de la noi exista o convergenta semnificativa, cel putin declarativa, asupra modului de abordare a majoritatii acestor probleme. Conteaza in primul rind distanta, reala sau presupusa, intre vorbe si fapte iar aceasta e data de forta pe care o inspira partidul. Prin urmare, campania candidatului politic se va axa in principal pe un mesaj de tipul "eu reprezint puterea, votati-ma pentru capacitatea mea de a face ceea ce promit". Se va "vinde" in pozitie sobra, inspirind incredere in sine, cu sigla de partid lipita ca un timbru de fruntea sa usor incruntata a responsabilitate. Votul pe care-l asteapta e unul rational, de natura pur pragmatica.
2.Candidatul "tau". Desemnat de partid sau independent, acest tip de candidat se va prezenta drept omul locului, cel care-si intelege cel mai bine nevoile, problemele chiar si gindurile. Campania sa se va baza foarte mult pe argumentul empatiei, pe calitatile sale personale care-l fac sa para reprezentativ pentru comunitatea careia ii cere votul. Nu-ti va promite marea cu sarea ci se va concentra pe chestiunile marunte ale localitatii sau colegiului in intregime pe care se va angaja nu atit sa le rezolve, desi formal o va face, cit sa le faca auzite la Bucuresti. Promisiunea sa fundamentala nu e solutia ci reprezentarea, iar calitatea principala pe care va incerca sa si-o vinda e increderea. Mesajul de campanie a acestui tip de candidat va gravita in jurul cuvintelor "noi", "al nostru", "impreuna" sau constructiilor de genul "ei versus noi cei multi" si "ei versus noi cei de-ai locului". Poza candidatului, fals zimbitoare care va incerca sa sugereze deschidere, simpatie, comunicare directa, onestitate. Se asteapta la un vot "patriotic", "emotional".
3.Candidatul "lui insusi". E vedeta scoasa in fata de partid sau aruncata in lupta electorala de propriul orgoliu. Se va "vinde" ca un produs pe care se recomanda de la sine. Tu trebuie doar sa-l accepti ca pe o onoare. Candidatura sa e prezentata ca o cedare, ca un sacrificiu pe care-l face pentru binele altora sau ca un serviciu pe care s-a decis sa-l intoarca electoratului pentru ceea ce a ajuns el sa reprezinte. Vor fi destul de putini, dar notorietatea lor extra-politica va atrage cel mai mult atentia electoratului. Nu neaparat si votul. Pentru partid, candidatul vedeta constituie doar un vehicul in vederea mediatizarii actiunilor si mesajelor politice altfel plictisitoare si eticheta de "seducator".
