De ce nu trebuie repetata comisia Tismaneanu
Comisia va fi condusa de Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de stiinte Politice, si are in componenta alti opt universitari. In plus, beneficiaza de un consiliu stiintific onorific format din Mattei Dogan si Aurelian Craiutu. Cei doi sint cum nu se poate mai potriviti. Mattei Dogan este un politolog francez de originie romana, un nume mare in politologia comparativa (in 2005 a editat o carte despre neancrederea in politicieni, cu cazuri din Franta, Norvegia, Nigeria, Argentina "" ne-ar prinde bine o traducere in romaneste). E lucru mare ca cineva din echipa de la Cotroceni l-a convins pe Dogan sa se implice. Aurelian Craiutu preda filosofie politica la Indiana University, iar cartea sa aparuta la Polirom in 2006 "" "Elogiul moderatiei" "" vorbeste despre o calitate politica rara in Romania.
O observatie generala si despre membrii comisiei: ma bucur ca in discutia despre regimul constitutional sunt cultivati politologii si juristii cu aplecare spre stiinta politica. In 1990 "" 1991, diversi juristi au fost resapati si transformati in experti constitutionali. Cum ar fi putut niste juristi educati in comunism sa se priceapa la constitutiile democratice? Astfel, un secretar de partid care preda drept administrativ, raposatul Antonie Iorgovan, a ajuns "parintele Constitutiei".
In fine, ajung la comparatia din titlu cu comisia Tismaneanu. Spun ca aceasta comisie nu trebuie sa semene cu cealalta nu pentru ca ar fi fost ceva in neregula cu demersul condus de profesorul Tismaneanu. Atunci era nevoie de un document oficial prin care sa fie condamnat comunismul. Exista un consens academic in legatura cu natura fostului regim. Problemele constitutionale de astazi nu constituie insa obiectul unui asemenea consens. Designul constitutional nu ofera solutii fixe si nu exista nici macar un consens academic in legatura cu ce problema avem de rezolvat, darmite in ce priveste solutia. Este nevoie de o republica parlamentara, de una prezidentiala, se poate ajusta semiprezidentialismul doar cu ceva schimbari minore pentru a se evita blocajele? Trebuie sa eliminam paralelismul de legitimitate intre Presedinte si Parlament (si asta nu se poate face decit prin renuntarea la votul direct pentru Presedinte, idee respinsa de o majoritate covarsitoare in sondaje)? Putem ajusta acest paralelism? în fine, anumite probleme tin de Constitutie sau de practica politica? Nu vad ce solutie constitutionala ar putea elimina "guvernarile toxice", cum le-a numit Traian Basescu.
Intrebarile de mai sus necesita expertiza. si este bine ca am concentrat expertiza in aceasta comisie. Dar stiinta politica nu ofera genul de expertiza din matematica sau chirurgie, de pilda. Nu exista mai multe solutii pentru o ecuatie, si nici pentru o operatie de apendicita. Insa in materie constitutionala, expertiza ne poate ajuta doar sa dezbatem fiind informati. Optiunile finale sunt de natura politica.
Ioan Stanomir va avea o problema reala in a concilia diferentele de viziune dintre experti. Dar aceasta este cea mai mica problema pentru el. Membrii comisiei trebuie sa-si puna o intrebare de natura existentiala: care este finalitatea? Sa oferim un raport care sa traseze solutii abstracte sau sa oferim un raport care sa traseze solutii acceptabile pentru gruparile politice actuale? Cu alte cuvinte, cautam perfectiunea sau cel mai mic numitor comun? Daca perfectiunea este scopul, atunci totul se va termina cu un raport asumat de presedinte si ignorat de Parlament (de cel actual sau de cel viitor "" revizuirea Constitutiei se poate face prin doua treimi din voturile parlamentarilor plus referendum). Daca se va cauta un numitor comun, atunci membrii comisiei ar trebuie sa accepte rolul ingrat si limitat de experti-facilitatori ai dialogului intre politicieni. Ar trebui sa dialogheze cu fortele politice din Parlament si ar trebui sa se concentreze si pe probabilitatea ca solutiile propuse de ei sa fie acceptate de o majoritate necesara in legislativ. stiu, este mai usor sa trasezi solutii abstracte, dar membrii comisiei nu sunt nici matematicieni, nici chirurgi.
