Vreau sa va infuriati!
Aceleasi probleme cu retrocedarile, cu taiatul copacilor, cu lipsa de locuinte, cu incalcarea dreptului la proprietate. De opt ani parca nimic nu s-a schimbat. Aceleasi probleme, acelasi primar si uneori aceeasi oameni, doar ca putin mai batrini. Am impresia ca Focsaniul e pe cale sa o dea in bara inca o data. Nu trebuie sa va spun eu ca e de rau. Toti stiti ca e de rau. Leul nu mai valorează mai nimic. Dobinzile la banci au explodat. Vinzatorii si-au pus camere de luat vederi in magazine si bodyguarzi la usa. Ciinii au umplut strazile. Nu mai e nimeni care sa stie ce sa faca si nu exista un final pentru asta. Stim ca aerul nu mai e respirabil si mincarea nu mai e buna. Stam si privim la televizoarele noastre, in timp ce un reporter local ne spune ca azi au fost 2 sinucideri si 6 accidente de circulatie, ca si cum era normal ca ele sa se intimple ! Stim ca e de rau ! Mai rau decit rau ! E o nebunie ! Ca si cum toate, peste tot, au luat-o razna si nu vom ajunge nicaieri. Stam in casa si brusc lumea in care traim se micsoreaza. Si tot ce spunem e, "Va rugam, lasati-ne in pace macar in casele noastre. Lasati-mi telecomanda si televizorul si nu voi spune nimic. Lasati-ne in pace!" Ei bine, n-am sa va las in pace ! Vreau sa va infuriati ! Nu vreau sa protestati, nu vreau sa faceti dezordine. Nu vreau sa va plingeti parlamentarilor sau primarilor, pentru ca n-as sti ce sa va spun sa le spuneti. Nu stiu ce sa fac cu lipsa locurilor de munca si inflatia, cu gropile si cu ciinii de pe strada. Cind va treziti insa in dimineata in care vreti sa mergeti la vot uitati-va bine la strada prafuita sau mocirlita care nu are trotuare si nu este asfaltata. La casa pe care ati dat o groaza de bani si pentru care platiti taxe si impozite usturatoare, dar nu aveti canalizare si gaze. Priviti factura la intretinere si comparati-o cu fluturasul de salarii sau cuponul de pensie. Uitati-va la masina hirbuita in drumurile pline de gropi, la lipsa locurilor de parcare, spatiilor verzi si a locurilor de joaca pentru fii vostri. Uitati-va in ochii copilului vostru, care tot mai temator se duce la scoala. Amintiti-va de copiii sau parintii vostri plecati la munca in strainatate. Nu stiu ce o sa votati! Tot ce stiu insa e ca vreau sa va infuriati in primul rind ! Trebuie doar sa spuneti : "Sint o fiinta umana, fir-ar al naibii ! Viata mea conteaza !"