Opinii

Ce asteptam de la summitul NATO

Alina Mungiu-Pippidi
25 mar 2008 346 vizualizări
Intalnirea la vîrf a NATO, care se va desfasura la Bucuresti la inceputul lunii aprilie se profileaza deja ca o tesatura complexa de intrigi principale si secondare, de drame marunte si dezastre majore

Dincolo de preocuparile de organizare care absorb atentia presei- cine se deranjeaza pana in Piata Constitutiei din Bucuresti poate face poza anului cu flotila de Forduri negre garate in mijlocul pietei, un fragment din parcul auto al summitului- interesele noastre nu coincid cu ierarhia marilor probleme globale decat pana la un punct. Ce se intampal in Republica Moldova tinde sa fie mai important pentru noi decat ce se petrece in Afganistan, desi, dupa cum am sa arat imediat, nimeni nu mai este izolat azi, si noi cu atat mai putin. Mai intai Mircea Geoana si PSD, dupa septembrie 2001, apoi Traian Basescu dupa 2004 au angajat si mentinut Romania pe o linie foarte avansata a frontului occidental. In timp ce tarile occidentale s-au tot retras din Irak si Afganistan, noi, cu cateva alte tari mici si dornice de afirmare, ca Ucraina sau Albania, am ramas pe pozitii. Contributia noastra ca numar de oameni a fost mica intotdeauna: dar, desi am fost feriti de dezastre prea mari, pierdem mereu oameni, unul cate unul, desi opinia noastra publica nu se emoÃioneaza.

Afganistanul este drama principala care se desfasoara la summitul NATO. Secretarul general Jaap de Hoop Schefer asteapta contributii mai mari de la statele membre. Principala tara care ar putea contribui mai mult este Germania, unde insa opozitia parlamentara face improbabila cresterea acestei contributii. In Afganistan ne merge prost. Controlam putin din teritoriul cucerit, si in zone importante avem o prezenta simbolica. Mi s-a spus, si cred, ca la Kandahar suntem cantonati la aeroport si truple noastre nu indraznesc sa mearga pana in oras. Situatia a inceput sa se redreseze in Irak, unde americanii in mod inteligent au comisionat razboiul unor intreprinzatori locali, si unde populatia nu e de partea insurgentilor, dar s-a deteriorat serios in Afganistan, unde noi avem trupe in partea cea mai periculoasa. Populatia nu e cu noi acolo, si daca acum un an l-am auzit pe secretarul general inca facand planuri cum i-am putea recastiga pe afgani in acest an l-am auzit spunand cum unele lucruri trebuie facute chiar daca sunt impopulare. Motivul principal al impopularitatii noastre sunt greselile frecvente care conduc la bombardarea civililor. Conducerea operaÃiilor din Afganistan revine NATO; si dacă NATO nu va reusi sa controleze situatia s-ar putea sa fie sfarsitul sau ca alianta politica. Care este rostul unei aliante in care deciziile se iau greu, prin consens, daca exista o inegalitate atat de frapanta intre contributia fiecarui partener? Principalul analist de securitate european, Robert Cooper, a scris foarte bine ca Uniunea Europeana, pentru a fi un partener egal al Statelor Unite are nevoie sa devina o prezenta militara mai semnificativa. Nu s-a intamplat insa nimic in ultimii ani care sa arate ca se profileaza o asemenea tendinta. Bugetele militare ale multor vechi membri NATO sunt foarte mici, si tari noi membre ca Ungaria au preferat si ele o participare mai degreba simbolica. Cresterea cheltuielilor militare, ramase la cifre scazute de pe vremea cand SUA asigurau securitatea Europei e un subiect tabu in multe tari europene, unde publicul e pacifist si obisnuit sa fie aparat practic pe buzunarul americanilor, deveniti intre timp impopulari in Europa. Soarta politica a unor lideri ca Jose Maria Aznar sau Tony Bair, care au platit un mare pret electoral pentru loialitatea lor fata de americani nu e de natura ii inurajeze pe altii. Este de sperat ca la summit secretarul general va obtine ceva, dar as paria ca nu destul pentru nevoile trupelor NATO din Afganistan.

A doua drama de interes pentru noi la summit este cea balcanica. Stabilizarea Balcanilor dupa declaraÃia de independenta unilaterala a Kosovo, intre timp recunoscuta de mai toate tarile europene, inclusiv de toÃi vecinii Iugoslaviei (in afară de noi) cere ca NATO sa se extinda in cat mai multe tari posibil. Aceste tari, ca Macedonia sau Albania au aspiratii europene, dar nu sunt inca pregatite penru Uniunea Europeana. Ca si noi, au sansa sa intre intii in NATO. Pentru Macedonia, aceasta intrare ar garanta cu o recunoastere a frontierelor, intr-o tara instabila, in care razboiul civil a fost evitat doar prin interventia europeana care a impus acordul de la Ohrid intre populatia slava majoritara si cea albaneza. Din păcate, există riscul ca Grecia să nu fie de acord cu aderarea Macedoniei, cu care se ceartă pe numele Ãării, iar Grecia este membru plin al NATO ºi deci are drept de veto. De săptămini intregi se caută un nume acceptabil pentru ambele părÃi, ºi nu s-a găsit deocamdată. DeputaÃii macedoneni (din Macedonia grecească) sint cel mai mare grup numeric in parlamentul de la Atena, ºi nici un lider nu are curaj să ia decizia justă, deºi impopulară, că indiferent cum s-ar numi Macedonia asta nu e un pericol pentru securitatea Greciei. Nu va porni din micul Skopje o armată ca al lui Alexandru cel Mare să cucerească Grecia. PretenÃia grecească e ca ºi cum noi ne-am opune ca Republica Moldova să folosească acest nume, dat fiind că o parte din Moldova e in Romania.

Drama Moldovei, că veni vorba de ea, e a treia, ºi chiar dacă cea mai mică pentru summit, e cea mai mare pentru noi. Moldova va căuta la acest summit să obÃină un statut de neutralitate confirmat de toată lumea, in speranÃa că dacă renunÃă la aspiraÃiile ei de a face parte din NATO ruºii vor ceda in chestiunea Transnistriei. Domnul Voronin speră să obÃină semnături pe un document in care Moldova e declarată liberă de orice trupe străine, ºi care să conducă la retragerea trupelor ruseºti din Tiraspol, care ar fi inlocuite cu o forÃă internaÃională de menÃinere a ordinii formată din civili, ca in Kosovo. Romania nu priveºte cu ochi prea buni această manevră in care are impresia că Moldova dă prea mult ºi in avans fără a avea certitudinea că va căpăta ceva. Dar aceste e jocul lui Voronin, el a fost ales de electoratul din Moldova să rezolve problemele teritoriale ale acestei Ãări, ºi nu cred că putem avea vreo mare influenÃă. Măcar să funcÃioneze planul, că intr-adevăr nici eu nu văd la ce foloseºte Moldovei să intre in NATO. Cum nu văd la ce foloseºte nici Ucrainei ºi Georgiei, ale căror planuri irită pe ruºi ºi se lovesc de zeci de complicaÃii practice. Industria militară a Ucrainei este strins legată de cea rusă, de exemplu, iar opinia publică nu vrea in NATO, sintem siguri că vrem să ii stirnim pe ruºi de pomană in chestiunea asta? Georgia are două teritorii sub control practic rusesc, la ce le ajută dacă le dă George W. o declaraÃie de susÃinere? Transnistria, ca ºi Anhazia ºi OseÃia nu pit fi rezolvate contra Rusiei, ci numai cu Rusia. Summitul se pregăteºte să dea declaraÃii incurajatoare la aspiraÃiile NATO ale Ucrainei ºi Georgiei, fără insă a le invita, ca pe Ãările din Balcani. Asta nu le va ajuta, după părerea mea, să-ºi rezolve problemele.

DistincÃia simplă dintre Vest ºi Est care a generat o aliaÃă ca NATO nu prea mai există in timpurile noastre. Din această problemă fundamentală derivă problemele AlianÃei, care incearcă să se adapteze la noile provocări globale. Dar ceea ce se simte pe frontul din Afganistan sint problemele de identitate de acasă, de pe frontul european, care ne subminează constant ºi care par greu de rezolvat. Oricum nu la acest summit de la Bucureºti.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.