Opinii

Cum a fost asasinat statul de drept

Alina Mungiu-Pippidi
4 feb 2008 351 vizualizări
Decizia Curtii Constitututionale din Romania de a declara neconstituţionala in intregul ei legea privind deconspirarea Securitatii nu e o decizie tehnica, si care piveste doar pe minoritatea din Romania care a avut dosar la Securitare. E o decizie fundamentala, care echivaleaza cu un asasinat al statului de drept, adica al acelei situatii in care legea este una pentru toti si mai tare decat fiecare interes particular. Am primit imediat telefoane de la ziaristi straini si de la Comisia Europeana, nu pentru ca lor le pasa cine stie ce de dosarele Securitatii, ci tocmai pentru ca le pasa de starea de legalitate. Romania e acum membru al statului de drept european. Mecanismul nostru de monitorizare de catre UE si clauza de salvgardare au fost introduse tocmai de teama ca nu vom reusi sa asiguram respectarea legilor europene pe teritoriul nostru.

Ca un stat de drept sa functioneze sunt necesare doua lucruri. Unu, un corp de legi clare si necontradictorii care sa fie universal cunoscute si aplicate. Doi, un anumit echilibru al distribuÃiei puterii sociale, astfel incat nici un grup de interese sa nu poata calca sau schimba legile in propriul sau interes si in detrimentul altora. Ambele au fost practic demascate ca simple fictiuni prin gestul Curtii Constitutionale de a scoate in fara legii o lege din anul 1999. Nu este lipsit de interes a reaminti faptul ca articole din aceasta lege (187/1999) au mai fost atacate in fata Curtii Constitutionale de inca sapte ori, de fiecare data exceptiile fiind respinse. Si, deodata, la a opta sesizare si noua ani dupa trecerea legii, descoperim brusc ca a fost tot timpul neconstitutionala! Vorba aceea, membrii Curtii nu sunt legati la gura, chiar daca precedentele sapte sesizari nu au fost formulate exact cu trimitere la partea cea mai neconstitutionala din lege, membrii Curtii puteau, ca si acum, sa discute prin extensie toata legea in ultiii noua ani. Culmea e insa ca au facut-o. Si decizia de saptamana trecuta contravine unei pronuntari anterioare a Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 218/2007, prin care s-a constatat ca "Legea nr. 187/1999 nu instituie /"¦/ vreo forma de raspundere juridica /"¦/ ea nefacand decat sa stabileasca tipurile de activitati si categoriile de persoane referitoare la care opinia publica are dreptul de a obtine informatii prin intermediul procedurii reglementate de lege." Pe cale de consecinta, deciziile Colegiului C.N.S.A.S. nu au si au avut caracterul de sentinta (pretextul pe care CC inchide CNSAS este că e un fel de tribunal paralel justitiei) si nu impun sanctiuni juridice pentru persoanele la care se refera. Curtea nu face deci altceva azi decat sa isi contrazica o decizie anterioara. Iar decizia daca o persoana a colaborat sau nu cu fost Securitate, oricat pare de speciala, e ca decizia inspectorilor sanitari ca o firma nu respecta standardele de igiena, sau a politistului de trafic care ne da o amenda daca nu respectam vreo regulă. Este o decizie administrativa, care de altfel poate fi atacata in justitie, asa cum poti ataca si ridicarea permisului de sofer, daca crezi ca si s-a facut o nedreptate. Articolul 126 din Constitutie, din capitolul "instantele judecatoresti" care spune ca: "(5) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare. Prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii" se refera exclusiv la instante judecatoresti, care sa ia decizii juridice, de genul tribunalelor poporului de la finele razboiului, care pronuntau sentinte. Nici o legatura cu CNSAS.

De ce s-a contrazis Curtea si s-a facut de ras gasind complet neconstitutionala o lege care exista de noua ani, si creand precedentul ca orice lege din Romania poate fi in aceasta situatie (nu exista stat de drept acolo unde legi importante coexista cu Constitutia un deceniu, fiind insa complet neconstitutionale, nu?). Este limpede ca la mijloc poate fi doar un interes foarte puternic. Sesizarea a pornit de la dl. Voiculescu, zis si motanul Felic, dar oricat ar fi de bogat dl Voiculescu si oricate canale de televiziune ar avea e greu de crezut ca legea ar putea fi data peste cap in halul acesta doar pentru el. Si cu ce folos? Perceptia publicului ca dl. Voiculescu a fost colaborator cu Securitatea nu o mai schimba nimeni. Cred ca dl. Ticu Dumitrescu a indicat cauza exacta cand a aratat chiar la membrii Curtii, sau alti membri ai justitiei de varf. Conform unei legi a Monicai Macovei, nu poate fi magistrat cine a facut politie politica sub comunism. Desi legea asta e trecuta de trei ani, nici un magistrat nu a fost eliminat, pentru ca CNSAS nu reusea sa ii dovedeasca. Acum, se pare ca in sfarsit aveau citeva zeci de dosare: membri ai Curtii Constitutionale, ai CSM, ai Curtii Supreme de Justitie Nomenclatura judiciara, cu alte cuvinte, care s-a repliat si s-a hotarat sa isi apere interesul, cu pretul provocarii unui haos legal de nedescris. si incalcand a doua conditie a statului de drept, egalitatea in fata legii. Nu e insa prima data. Curtea Constitutionala a mai declarat acum trei ani ca e neconstutional ca judecatorii ei sa iasa vreodata la pensie. Nu le mai ramane decat sa declare ca ei nu platesc impozite, ca si asta e contra Constitutiei.

Constitutia noastra nu e prea buna, si legile sunt adesea proaste. Dar acest caz arata ca nu din cauza asta suferim noi. Interpretarea data Costitutiei in acest caz nu era justificata si nu e decat un abuz pentru care nepensionabilii judecatori ar trebui trimisi imediat acasa. Ca au dovedit ca sunt acolo ca sa apare interesul lor, nu al legii. Ca atare, ma alatur cu totul protestului CNSAS si al societatii civile si indemn pe toata lumea sa faca la fel. Daca vrem vreodata sa eliberam magistratura noastra de gasca asta de securisti mostenita de la Ceausescu, acum e momentul. Si pana una alta, sfatuiesc pe CNSAS sa le publice dosarele imediat pe Internet, nu ca vom avea vreo mare surpriza cand le vom citi.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.