Opinii

EXTINDEREA EUROPEANA A GUNOAIELOR

Alina Mungiu-Pippidi
14 ian 2008 530 vizualizări
Aflu din prestigiosul cotidian New York Times ca tara noastra a declinat sa preia gunoaiele din Napoli, care se acumuleaza pe strazi dinaintea Carciunului, dat fiind ca nici un cartier napolitan nu accepta sa se deschida sau redeschida vreo groapa de gunoi in preajma.

Felicit autoritatile romane pentru acest orim gest de oprire a extinderii europene a gunoaielor, ºi profit de situatie pentru a discuta putin despre acest subiect care apare rareori la stiri, desi devine o problema pentru multe orase si tari. Prin contrast, un subiect ca incalzirea globala ne invadeaza la toate orele, devenind o pasiune a ziaristilor. Mai nou avem o contabilitate permanenta cati oameni mor din cauza caldurii, desi BBC a publicat discret una in care arata ca frigul a fost si a ramas principala cauza a problemelor de sanatate umana, si am vazut chiar si un spot de promovare a conferintei de la Bali cu un domn de la Natiunile Unite plangand ca nu se ajunge la o intelegere asupra rezolvarii problemei. Dar orice student in politici publice stie insa, nu puteam rezolva radical acea problema. Nici daca am agrea asupra unei rezolvari intre europeni si americani, tot nu am reusi sa obtinem un consens politic global cu China si India, nici daca prin miracol l-am obtine totusi, masurile luate nu ar schimba tendinta, etc, in schimb am cheltui sute de bilioane de dolari. Cu mult mai putini bani putem incerca nu sa schimbam felul cum a facut Dumnezeu lumea, ci problemele create in mod indiscutabil de habitarea umana si care pot fi indreptate. Pledez deci sa ne ocupam de gunoaie, al caror management deficitar afecteaza viata a mai bine de jumatate din locuitorii planetei, versus incalzirea globala, care va lovi mai ales in cativa ursi, citiva pinguini si citiva oameni cu bani care si-au construit case pe plaje. In ultima mie de ani, de cand planeta e foarte locuita de oameni, au mai fost citeva cicluri de racire si incalzire, si civilizatia umana s-a adaptat.

Dar atata gunoi nedispozabil nu a existat niciodata. Stateam pe malul lacului la Postdam in urma cu un an cand un coleg mi-a atras pentru prima data atentia asupra barjelor incarcate cu deseuri care treceau prin acel peisaj idilic avand drept tinta estul Europei. Granicerii polonezi au raportat in anul care abia s-a incheiat 1.039 de transporturi ilegale de deseuri, dintre care 579 din Germania, 32 din Austria si 40 din Belgia, un total de vreo 300 000 de tone. Din surse media occidentale aflu ca Romania este o locatie favorita pentru firme din vestul Europei care vor sa scape de deseuri radioactive. Asta, in timp ce teoretic ar trebui sa fim in plina adoptare a legislatiei comunitare de mediu, pregatindu-ne sa ne reciclam gunoaiele si sa ne facem tara mai curata.

Sant doua probleme distincte aici. Una este de legalitate. A lua gunoiul din vest si a-l arunca in est e o afacere infloritoare, desi ilegala, si ca atare diversi intreprinzatori au de lucru. La Napoli, mafia controleaza colectarea gunoaielor si multe gropi ilegale. Ori de cate ori apare o problema, crima organizata o va specula. Dar problema originara este dificultatea crescinda de a scapa de gunoaie. Sub comunism, punga de plastic era un lux. Azi traim intr-o civilizaÃie a ambalajelor, care devin dupa folosire un infern paralel de care nu ne mai putem desprinde. In Vest, cetateni foarte tari pe drepturile lor nu mai permit vecinatatea nici unei gropi, oricat de ecologica, si astfel la Napoli s-a ajuns sa nu mai existe solutie, desi incendiarea spontana a gunoaielor, cum fac radicalii de pe strazi, e mult mai poluanta decat cremarea lor organizata. La noi, dimpotriva, indiferenta cetatenilor face ca tara profunda de care eram aait de mandri sa devina un imens tomberon in care se joaca la un loc copiii si ciinii de pripas. Prahova, pe linga Campina, aduna toate deseurile principalei noastre zone turistice. Nu e vorba de fleacuri, precum ambalaje de biscuiti sau cutii de Fanta, desi nici acelea nu au unde se opri pina la Marea Neagra pe ale carei coaste nu mai exista pesti deloc din cauza poluarii, pescuitul deplasandu-se la mari adincimi, ci de frigidere vechi, anvelope uzate, resturi de mobila, cazane fara fund, pantofi de toate formele si culorile, si asa mai departe. Chiar daca le-am strange cu toti voluntarii posibili mobilizati cu vreo campanie tatuliciana, am convingerea ca s-ar face la loc intr-un timp record. La fel, e destul sa mergi cu masina dincolo de centura orasului Bucuresti ca sa vezi de ce nu avem aceleasi probleme ca la Napoli: pentru ca folosim tot judetul Ilfov ca lada de gunoi, si, spre deosebire de napolitani, ilfovitenii nu protesteaza. Intr-un sat am vazut o prima incercare de sistematizare, ea spunea asa: "Aruncati numai pe dreapta!", asta dupa un kilometru de mers intre gunoaie pe ambele parti, care incepeau chiar la granita satului. Despre Marea Neagra, cea mai murdara mare de pe planeta, nici nu vreau sa vorbesc. Ma intreb de ce nu reusim sa punem in practica proiectul de uniune politica a sefului statului nostru, ca in ultimii ani am fost in Crimeea, Rostov, Georgia si pe coasta turca si exista un element comun clar intre toate tarile noastre riverane, toti aruncam ce avem in mare si nimeni nu strange.

In ultimul an se presupunea ca vom incepe sa curatam aara, ca parte a angajamentelor noastre europene. Dar ar trebui sa o curatam mai ales pentru noi. Ca acest lucru sa se iitample insa, societatea civila nationala si locala trebuie sa fie mult mai activa. Daca mai peste tot aplicarea normelor UE e in mare intarziere, nici nu s-au facut inca licitatiile pentru firmele de tomberoane, ce sa mai vorbim de distribuit acestea si educat locuitorii, e si pentru ca nu exista nici o presiune pe autoritati. Napolitanii exagerează, dar avem totusi de invatat de la ei. Ia fiti cu ochii pe calendarul local, urmariti de unde vin intarzierile, cine sunt firmele care castiga si asa mai departe. Vor fi bani europeni multi pentru mediu, deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autoritatilor, cum ar fi colectarea deseurilor cronice, ca acelea din Prahova, pot gasi finantare daca exista iniÃiativa locala. Sa lasam pe altii sa se ocupe de schimbat temperatura globala, si noi sa ne ocupam de calitatea apei si aerului nostru, care nu sunt la nivelul Europei ai carei membri suntem.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.