Stolobocul
Definitia Stolobocului
Stolobocul este un mixindivid ciudat.
Pe de o parte, are o forta de munca extraordinara, probata din plin in mandatul detinut ca premier, dupa puciul dat de Iliescu la adresa lui Petre Roman, pe 25 septembrie 1992. Totusi, si-a probat slabiciunea fizica in toamna anului 2004, cand a clacat, lasandu-l pe Basescu sa planga si sa intre in competitia prezidentiala. Nu stim nici acum daca si-a revenit complet, dar ii uram oricum sanatate.
Stolobocul pare liberal, chiar daca atunci a fost premier al unui guvern FSN care a nationalizat valuta, apoi l-a sustinut pe Ion Iliescu fatis, in campania electorala pentru prezidentialele din anul 1996. Aceste lucruri, chiar daca sunt sustinute de adversarii sai politici, ceea ce le transforma in niste argumente mai putin forte, sunt realitati istorice de necontestat.
Ca lider PD, Stolobocul, crescut la umbra lui Basescu, a fost social-democrat si apoi, peste noapte, a devenit crestin-democrat. Stolobocul, sau mai bine zis jumatatea sa cu fata liberale, a ridicat electoral PNL, in timpul guvernarii PSD a lui Adrian Nastase, cand liberalii erau intr-o mare dificultate.
Stolobocul are obiceiul sa "anvizajeze" elastic, ca altfel nu ne putem exprima, un discurs politic turuitor, copiat la gestetner dupa cel practicat de Basescu, pe mesajele tematice ale acestuia, permanent, sistematic. Pe de alta parte, discursul sau politic cu dintii stransi si fata galbena crispata este mai curand unul justitiar decat tipic liberal, iar ca lider al asa-numitei "aripi liberale" din viitorul PD-L va avea probleme de identitate doctrinara, dupa ce va disparea presiunea antitezei noi-ei, post-alegeri.
Memento Nica Leon
Un fapt uitat este existenta la fel de efemera a unui alt Partid Liberal Democrat, la inceputul anilor \'90, condus de un ins, Nica Leon, care, dupa ce a contribuit alaturi de altii la aprinderea scanteii Pietei Universitatii, s-a compromis politic si a inchis pravalia.
A vorbi despre faptul ca Partidul Democrat si Partidul Liberal Democrat s-au unit in cuget si-n simtiri, formand voios Partidul Democrat Liberal, mi se pare la fel de ciudat, ca si a accepta un lucru de domeniul evidentei: acest nou partid este condus de insul straniu despre care vorbiram - Stolobocul.
Jumatate din Stolobocul acesta, Teodor Stolojan, ar trebui sa conduca viitorul guvern PDL, in timp ce restul sau, Emil Boc, ar urma sa detina functia politica in partid. Nu si puterea politica, pe care o va detine, din umbra, Vasile Blaga, adevaratul lider, omul forte al presedintelui in vechiul PD si in noul PD-L.
Aport Valutar Democrat Liberal
Indiferent daca adversarii politici incearca sa-l denigreze, spunand lucrul acesta, Stolojan tot nu a fost liberal, nu este si nici nu va fi, in viziunea noastra. In schimb, a fost seful Directiei de Aport Valutar Extern pe vremea lui Ceausescu.
Despre acest organism se spune (dar nu s-a demonstrat, asa cum nu s-au demonstrat o multime de lucruri in Romania de dupa decembrie 1989) ca ar insemna ca s-ar fi ocupat exact de banii lui Nea Nicu Doboratu. Faptul ca in fruntea unui mare partid din Romania se afla un astfel de om este o nota extrem de proasta, mai ales ca acest om mai este si in poll position pentru functia de viitor prim-ministru, dupa legislative.
Am ras de mine
In septembrie 1989, un coleg de facultate mi-a spus ca Ion Iliescu, fostul prim secretar de la Timisoara si Iasi, va ajunge urmasul lui Ceausescu. Am ras de el. A ras de mine. Avea dreptate, am ras de mine.
Celalalt lider (pentru ca asupra altora nu voi mai insista) este Emil Boc, un om care are o personalitate destul de slaba si o ureche destul de senzitiva, incat sa fie capabil ca, la cinci minute dupa ce gandeste ceva cu glas tare Traian Basescu, sa conceptualizeze spusele acestuia cu 270 de cuvinte pe minut.
Dotat cu o astfel de abilitate extraordinara, Boc va avea in continuare o cariera politica de inalt nivel, legata de cea a locomotivei sale, aflate acum la Cotroceni. In aceste conditii, ce sens mai are sa vorbim despre doctrine politice? Niciunul.
In logica oricarui text jurnalistic, aceste cuvinte trebuiau sa fie in introducerea acestui intetitlu, dar, cum nici PD, nici PLD nu pot fi caracterizate doctrinar cumva, am incheiat aici acest subiect.
