Focșaniul pute iar Misăilă se piaptănă în Japonia
În vreme ce orașul pe care cu onor îl conduce se confruntă cu putoarea de rahat și perspectiva căcănie a pierderii celor șapte milioane și jumate de lei, Cristi Misăilă o arde turistic prin țările Soarelului Răsare și a Dimineților Liniștite. De acolo, relaxat și zâmbitor, atât cât poate el să fie, ne anunță că a luat lecții de la urmașii lui Șogun despre cum să gestioneze crizele provocate de dezastrele naturale. Lecții care s-ar dovedi folositoare acum, când Focșaniul se prezintă la nivel olfactiv ca o zonă de război după un atac chimic cu găinaț.
Dacă Misăilă ar fi un pesedist competent și responsabil, precum cei din manualele destinate pionierilor din partid, care însumează ADN-ul lui Năstase, Mazăre, Hrebenciuc, Mitrea, Dragnea și, al ultimului de pe listă, Ion Iliescu, s-ar fi aruncat în primul avion și s-ar fi întors de urgență acasă. Să remedieze cele două situații critice. Sau, măcar, ca să dea impresia că-i pasă și că face eforturi în această direcție.
Cum dădea impresia că face, până acum, unicul rezolvitor oficial de probleme din județul nostru, Marian Oprișan. Douăzeci de ani ne-a făcut să credem că aduce apa caldă, face să sară banu’, ajută bătrânele să treacă strada și coboară pisicile rătăcite din copaci. Acum, însă, nu s-a mai băgat. Amețit de la atâtea învârteli printre sferele înalte ale puterii, din ultimele zile, baronul stă la reveneală.
Cristi Misăilă, simplu funcționar învățat să nu rateze nici o pleașcă când i se oferă, mai ales dacă-i gratis, își continuă misiunea asiatică. Ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic în orașul al cărui locuitori l-au votat în urmă cu mai puțin de un an.
Dorința de a-și îmbogăți orizontul cultural și intelectual cu noi experiențe, exotice, este mult prea puternică.
Ar fi și păcat dacă, pentru un mizilic de șapte milioane și nițică putoare, s-a întoarce înainte de vreme și ar rata șansa de a le explica amicilor diferența dintre sake-ul de orez și țuica de prună băută din pahar de plastic, bruderșaft, cu o capră. Sau deosebirile dintre arta gheișelor din Kyoto și prestația la bară a striperițelor de la Benga.
La rându-ne, abandonați de cei ce-ar trebui să ne scoată din impas, singuri împotriva tuturor ca Rapidul, nu ne rămâne decât să scormonim prin lăzile de vechituri ale bunicilor în căutarea măștilor de gaze din Marele Război. În ceea ce privește cele șapte milioane și jumătate, zic să nu ne facem prea mult sânge rău. Decât să-i fituiască băieții din PSD cu firmele de partid, mai bine să și-i ia UE înapoi și să-i cheltuie pe ceva folositor.
Ionel Sclavone
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
penelopa, acum 2564 zile, 1 ora, 9 minute, 54 secunde
Sclav One, acum 2564 zile, 11 ore, 25 minute, 9 secunde 
