Opinii

Concluzia dezbaterii de la Focşani: Pacea este un sinonim al Uniunii Europene

Serena Țenea
27 sep 2016 2765 vizualizări


Sâmbătă, 24 septembrie, în Sala Mică a Ateneului Popular Focşani a avut loc o interesantă dezbatere intitulată “Impas European. Soluţii Europene?”, pornită de la crizele care afectează astăzi constucţia europeană. Evenimentul  a fost moderat de avocatul Dan Nichita, fondatorul blogului Vrancea Altfel, avându-l ca invitat special pe Ovidiu Nahoi, redactor şef al Radio France International Romania, un jurnalist cu o vastă experienţă în domeniul afacerilor europene. Brexit, terorism, „cameronism”, refugiaţi, dar mai ales importanţa României pe scena UE şi modul în care ne afectează toate acestea au fost câteva dintre temele abordate pe parcursul dezbaterii care a durat două ore. În jur de 50 de vranceni s-au arătat interesaţi de dezbatere şi au avut o prezenţă activă în cadrul evenimentului, arătandu-se interesaţi de problemele care macină  continentul european.

“Sărăcia dă întotdeauna naştere la războaie”

“De ce s-a creat U.E.?  Pentru a păstra pacea. Obiectivul fundamental acesta a fost”, ne spune Ovidiu Nahoi. Acesta afirmă că “niciun continent nu a fost aşa de măcinat de războaie cum a fost Europa” în lupta pentru resurse, pentru putere, dar şi din permanenta dorinţă de dominaţie. Într-un context european zbuciumat de nenumărate războaie s-a simţit nevoia integrării a cât mai multe state din Europa într-un tot unitar bazat pe interdependenţă, pe drepturi egale, pe intrajutorare, totul sub sloganul „unitate în diversitate”. Astfel, s-a mizat pe acelaşi nivel de devoltare, deci pe stingerea tendinţelor conflictuale bazate pe diferenţe socio-economice. “Sărăcia dă întotdeauna naştere la războaie.”, de aici s-a născut ideea unei politici de coeziune şi a economiei integrate. Invitatul Ovidiu Nahoi ne spune că “prăbuşirea modelului european va creşte exponenţial şansele de război”, tragand un semnal de alarmă în ceea  ce priveşte ameninţările Europei din zilele noastre.
Ovidiu Nahoi ne spune că România a avut statistic cei mai mulţi adepţi la aderarea României la U.E. dintre toate statele europene. Explicaţia acestui fenomen o putem atribui viziunii idealizate asupra Occidentului a unei naţiuni postcomuniste. Din punct istoric, România a fost dintotdeauna predispusă unor discrepanţe majore sociale şi culturale deoarece s-a aflat într-o permanentă oscilaţie între Occident şi Orient. “Teoria formelor fără fond” enunţată de celebrul critic literar, Titu Maiorescu la 1868 prezintă un popor român căruia i s-au deschis porţile Occidentului şi a capitalismului şi care, precum un „burete”, a absorbit concepte şi valori fără a avea baza necesară punerii în aplicare adecvate a acestora. Valori care au trecut prin procesul de dezvoltare în alte state şi care la noi ajuns gata formulate.
Analog, căderea comunismului a însemnat pentru cei mai mulţi dintre români o libertate interpretată greşit şi goana după valorile occidentale la care aspiraseră timp de patru decenii de regim totalitar. La 27 de ani de la acel eveniment istoric şi zece ani de la aderarea României la UE, puţini români înţeleg conceptul de bază al formării Uniunii Europene şi felul în care ţara noastră este influenţată în acest context. Cei mai mulţi dintre români se întreabă de ce nu avem un sistem educaţional, sanitar sau o reţea de transporturi precum cele din Occident. Jurnalistul Ovidiu Nahoi ne spune că ţări precum Spania, Danemarca sau Irlanda (care în anii ’70 era mai săracă decât Romania actuală) au făcut progrese remarcabile datorită punerii în aplicare a sistemului european, cheia acestora fiind timpul. Acesta a explicat că după 1990,România se află într-un proces de dezvoltare de durată, dar care necesită timp dar şi un mai bun leadership politic: „După integrarea în U.E. decalajele s-au redus simţitor, dar aşa cum şi în alte state a fost nevoie de timp, şi noi mai avem nevoie de continuarea politicii de coeziune încă 2 cicluri bugetare”.

 “Nu există soluţii simple la probleme complicate”

Referitor la Brexit, Ovidiu Nahoi oferă mai multe variante a modului în care acesta va fi pus în aplicare şi face referire la felul în care românii ar putea fi afectaţi de acest proces, întrucât nu s-au luat încă decizii clare. Se ştie că mii şi mii e vrânceni au plecat în ultimii ani la muncă în Marea Britanie. De asemenea, familii întregi de vrânceni s-au relocat din Italia în Anglia după debutul crizei financiare. În contextul BREXIT-ului, jurnalistul Ovidiu Nahoi afirmă că “lucrurile simple întodeauna prind foarte bine, câteva idei simple şi fără acoperire au prins” în acest caz, situaţia complicându-se pentru Anglia şi că “nu există soluţii simple la probleme complicate”. Acesta ne spune că românii care vor pleca la muncă în Anglia vor putea avea nevoie de permis de muncă şi că există mai multe soluţii posibile pentru cei care se află deja la muncă acolo. Invitatul a încheiat dezbaterea dând publicului un subiect de gândire în ceea ce priveşte Europa, şi anume faptul că aceasta este “înconjurată de instabilitate” şi de vecini care îi ameninţă coeziunea. (Serena ŢENEA)

De loc din Focşani, Serena Ţenea este studentă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti şi, totodată, activează în cadrul Clubului de Jurnalism Tineret în (re)acţiune de la Ziarul de Vrancea. Ziarul nostru a fost partener media al dezbaterii organizate de blogul VranceaAltfel.ro şi Asociaţia de Tineret “Eu, tu şi ei”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.