Nedumeriri politice sau religioase
Conform Constituţiei adoptată în anul 1949, orice persoană care cere azil politic în Germania trebuie să aibă dreptul de a rămane în ţară, dacă cererea este întemeiată. Migranţii au drepturi şi sunt îndreptăţiţi să primească protecţie. De aceea ei nu pot fi expulzaţi şi au dreptul să stea pe teritoriul statelor chiar dacă nu au permisiunea acestora. Se cunoaşte numărul mare de migranţi care mor anual în Marea Mediterană. Se ştie despre situaţia catastrofală din centrele de primire a azilanţilor din Grecia şi problematica traficului. Responsabilitatea rezolvării problemelor migranţilor a fost pusă pe spatele statelor unde aceştia au ajuns. Cei mai mulţi au ajuns în sudul Europei, situaţia economică bună de aici, ajutînd la integrarea lor. În ultimile luni, media a arătat zeci de mii de oameni, bărbaţi, femei şi copii, care mergeau pe jos, zeci de kilometri. Acest fenomen vine cu toate problemele lui. Populaţia se diversifică, noii migranţi avînd adesea probleme de adaptare. Dar valurile actuale de emigranţi nu au adus o schimbare socială semnificativă.
În Europa există la ora actuală mai mult de 13 miloane de de persoane de religie musulmană. Diversificarea etnică, socială şi culturală a Europei este un proces ireversibil, în contextul natalităţii scăzute şi a cererii de forţă de muncă. Cei 400.000 de refugiaţi din Siria care au sosit în ultimii ani în Europa, se poate spune că sunt o picătură într-un ocean. Frica de emigranţi a apărut în urma unor discursuri publice, fără acoperire în realitate. Discursul politic public este un element important în percepţia care se formează despre emigranţi. Se ştie că nu întotdeauna emigranţii au fost primiţi cu generozitate şi compasiune. Acest lucru s-a întamplat chiar dacă aceştia sunt victime ale unui conflict sangeros, traversînd Marea Mediterană în bărci improvizate, parcurgînd distanţe foarte lungi. Criza refugiaţilor în Europa este un fenomen politico-social , pe baza unor presupuse motive, cum ar fi conflictele din nordul Africii sau sărăcia şi încălcarea drepturilor omului din Orientul Mijlociu. Acest fenomen a fost perceput la adevărata sa dimensiune istorică abia după ce s-au scufundat în Marea Mediterană cel puţin cinci vapoare, în anul 2015, incident soldat cu circa 1200 de victime. Şi din această cauză s-au întărit controalele la graniţe. Uniunea Europeană a încercat să găsească soluţii care să reducă fluxul de emigranţi. S-a trecut la măsuri radicale, cum ar fi montarea de garduri la frontierele unor ţări, cum ar fi Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Multe state nu doresc să primească refugiaţi. Gradul de acceptare a scăzut foarte mult mai ales după ce autorii unor atentate au provenit din randul refugiaţilor. Există o puternică opoziţie împotriva cotelor de emigranţi propuse de Gemania, Austria şi Suedia. În cele din urmă, fondul problemei îl reprezinta intoleranţa religioasă. Ne intrebăm de ce religiile sunt cele care în loc să cultive toleranţa între oameni de culturi diferite, alimentează vulcanul conflictelor.
Constantin PAVEL, caricaturist
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Cititor, acum 2443 zile, 17 ore, 2 minute, 38 secunde
danb, acum 2443 zile, 23 ore, 32 minute, 47 secunde 
