Unii cu demersurile, alţii cu laurii, dar avem, în sfârşit, un pian
Zilele acestea, Focşaniul „s-a pricopsit” cu un pian. Pianul Ateneului Popular „Maior Gh. Pastia”, o instituţie de cultură care, alături de teatrul cu acelaşi nume, încearcă să menţină vie viaţa culturală a oraşului, un oraş vizibil privat de dezvoltarea economică ce ar fi trebuit să se înfiripe în ultimele două decenii. Pianul, intens dorit de către comunitatea melomană şi propus spre achiziţionare în ultimii ani de câţiva membri ai Consiliului Local, a fost în sfârşit achiziţionat. Am scris despre această propunere, refuzată în anii din urmă de vechiul primar, cu dezamăgire, pentru că s-a preferat din acei bani să se direcţioneze pentru un semnal, acel semnal de intrare în oraş, dar, timpul a trecut şi semnalul nu s-a schimbat, este în continuare tot cel de dinaintea vremurilor amintite. Pianul a sosit chiar înaintea alegerilor, în ciuda anteinsistenţelor consilierilor Tudorel Trofin şi Lilian Ilie, dar aprobat, nu cu mult înainte de alegeri, la insistenţa viceprimarului Iorga. Toţi trei zâmbesc satisfăcător şi afirmă că au contribuit măcar cu o clapă la achiziţionarea lui. Nimic mai adevărat! Doar că, pe 13 iunie 2016, la concertul de inaugurare a pianului, susţinut de Orchestra de cameră „Unirea” sub bagheta lui Vincent Gruger şi având ca invitat special la pian pe maestrul Viniciu Moroianu, laurii au fost culeşi de noul primar ales, Cristi Valentin Misăilă, care a stat pe scaunul de onoare la balcon, în timp ce toţi cei care au susţinut cauza achiziţionării pianului „au coborât” la parter. Aşa a fost să fie! Eu am migrat de la parter la etaj şi invers, nu numai să surprind fericiri, dezamăgiri sau satisfacţii, dar mai ales să surprind intenţii. Intenţia tuturor pentru actul de cultură. Acel act care transformă brutele în oameni, oamenii insensibili în sensibili deschişi la comunicare, o comunicare lipsită de sloganuri. Însă, nefericire, mai am puţin de aşteptat până această comunicare va fi lipsită de orgolii şi răzbunări politice. Noul primar, chiar dacă încă insuficient iniţiat în proiectele noastre vechi de promovare a culturii în general, ori a proiectului „Focşaniul meloman” în special, prin care aducem la concerte seniorii de la Centrul de bătrâni, sau insuficient cunoscător al istoricului Orchestrei de Cameră „Unirea” şi a dorinţei noastre ca aceasta să devină un proiect permanent, s-a arătat dispus şi, consider că ar avea timp să demonstreze, că va susţine şi cultura pe lângă celelalte proiecte promise, necondiţionat, aşa cum mi-a declarat. Vom fi atenţi, cu siguranţă!
Acum, Focşaniul are un pian de concert, C. Bechstein, achiziţionat din Germania, cu sprijinul Consiliul Local. Nu mai contează când şi în ce fel, important este că acum îl avem şi îi aşteptăm în concert pe toţi pianiştii ţării şi lumii să atingă acele clape aşa cum şi Dinu Lipatti a făcut-o pe aceeaşi marcă de pian.
Alexandra TĂTARU
Implicată în activităţi socio-culturale la nivelul judeţului nostru, Alexandra Tătaru este profesoară, joacă în trupa de amatori a Teatrului Municipal Focşani, este blogger Adevărul dar o puteţi citi şi pe blogurile alexandratataru.wordpress.com şi www.alexandratataru.ro.