Seara în care plânge handbalul...
C.S.M. Focşani a remizat în aceasta seara în Sala Polivalentă, 28-28, în meciul contra CSM-ului din Ploieşti. Așa cum era și de așteptat, meciul a fost unul extrem de disputat, miza jocului fiind una extrem de mare, ambele echipe având nevoie vitala de punctele puse în joc. Acest lucru s-a vazut in joc, cea mai mare diferență de scor înregistrată fiind de 3 goluri, aceasta fiind trecută în dreptul prahovenilor, în a doua parte a reprizei a doua. Băieții antrenați de profesorul Viorel Ciubotaru au plătit tribut, din păcate, şi în acest meci, ratărilor exasperante pe alocuri, dar și a numeroaselor nereuşite de la linia de 7 m, ratări din cauza cărora aceștia nu au putut sa pună între ei și ploieșteni două goluri diferență, nici măcar o singură dată pe parcursul meciului, deși au avut în nenumărate rânduri un gol avans și atacul la dispoziție. A fost și un duel încrâncenat al galeriilor, ploieștenii având parte la meci și de o micuță galerie suficient de zgomotoasă.
Finalul meciului a fost unul de infarct, ultimele 3 minute ala partidei jucându-se cu admirabilul public focşanean în picioare. Cu 40 de secunde înainte de finalul meciului, echipa noastră a reuşit să preia conducerea pe tabela de marcaj, 28-27, dar pe ultimul atac, cu 20 de secunde înainte de sirenă, ploieştenii au obţinut o aruncare de la 7 m prin care au şi egalat la 28. Profesorul Viorel Ciubotaru a cerut apoi time-out, dar mai erau 4 secunde din întâlnire, soarta meciului fiind deja pecetluită.
Cu două etape înainte de final şansele de a prinde barajul ramân pentru noi doar teoretice, dar atâta vreme cât ele mai există pe hârtie, matematic, suntem datori şi trebuie să le jucam până la capăt. Momentul emoţionant cu adevarat s-a petrecut la finalul meciului, când o parte dintre jucătorii nostri plângeau, de partea cealaltă publicul rămas multe minute în sală după fluierul final, răspunzându-le cu încurajarea: „Suntem mândri de voi/ Suntem mândrii de voi !”
Dacă zeiţa Fortuna, în cele din urmă, nu va fi cu noi pe acest final de play-out, trebuie să păstram doar ce este bun din această prima prezenţă în Liga Naţională la handbal. Aici discutăm fără doar şi poate de acomodarea cu succes la rigorile cu totul excepţionale ale ligii naţionale, dar, lucru extrem de important, de relaţia specială care s-a născut între public şi această admirabilă echipă. Cu aceste două ingrediente deja deţinute în buzunar, dar şi cu remedierea problemelor, fără îndoială cunoscute de staff-ul tehnic, la Focşani există premisele performanţei în handbal. Când un joc, indiferent de disciplina sportivă, se termină cu lacrimi în ochii jucătorilor, dar şi ai spectatorilor deopotrivă, viitorul nu poate fi decât asigurat...nimic nu a fost în zadar! Închei şi eu strigând, din tot sufletul: Suntem mândri de voi!
