Arborii seculari în "Epoca de Aur". Unde au dispărut?
Nu e locul potrivit aici pentru o dezbatere în acest sens, dar o astfel de analiză ar trebui să reprezinte 100 % din fişa postului instituţiilor abilitate. Ceea ce ar mai trebui să ne intereseze pe noi, focşănenii şi chiar pe locuitorii din judeţ ar fi starea arborilor excepţionali pe care îi mai avem alături, pentru care se pregăteşte o lege specială în Parlamentul României, dar din păcate se lasă încă aşteptată. Acest proiect normativ va avea cu siguranţă, într -o zi nu foarte îndepărtată, o finalitate şi atunci când va fi adoptat, va dispune pentru autorităţile locale o nouă sarcină, aceea de a clasifica şi a inventaria arborii, monumente ale naturii, din raza de competenţă, dar şi de a-i proteja şi toaleta corespunzător, pentru ca ramurile uscate să nu spargă capetele la trecători sau să turtească capotele de la maşini. 
Până se vor realiza toate acestea, să ne amintim de un studiu redactat de specialiştii silvici locali şi publicat de Complexul Muzeal Vrancea în anul 1981, care prezenta atunci următoarea situaţie a acestor podoabe seculare din judeţul nostru: (… pe aceste meleaguri vrâncene erau ocrotiţi în acel an un număr de 67 de arbori seculari, cei mai mulţi fiind situaţi în zona municipiului Focşani, dar nu numai, după cum urmează:
1. Stejarul multisecular de pe strada Maior Şonţu nr. 1 cu o vârstă de peste 400 de ani, o circumferinţă a trunchiului de 4, 80 m şi un diametru de peste 1,50 m , mai înalt de 15 m şi cu o stare de vegetaţie bună;
2. Stejarul de pe strada Măgura, cu o vârstă estimată la peste 300 de ani, diametrul trunchiului de 1,30 m , iar înălţimea de circa 20 m;
3. Stejarul din curtea Şcolii nr. 10 de o mare vigurozitate, 18 m înălţime, un diametru al trunchiului de 1,15 m, o coroană larg desfăcută, iar vârsta este estimateă pe la 300 de ani;
4. Două exemplare de stejar pe strada Bucegi, cu vârste de 300 de ani şi diametre de 1 m;
5. Stejarul multisecular din Bogheştii de Sus, cu o vârstă de peste 400 de ani, cam cel mai impugnător dintre toţi stejarii ocrotiţi ai judeţului Vrancea, având un diametru al tulpinei de aproape 2 m.
6. Grupul de stejari seculari de la Cârligele ce se află în curtea şcolii din localitate, în număr de 7, cu diametre de peste 1 m şI vârste de aproximativ 250- 300 de ani;
7. Grupul de stejari de la Pufeşti, pe drumul ce merge la Adjud, fost E 20, în număr de 40 de stejari cu diametre de la 1 m la 2 m;
8. Ulmul multisecular din strada Simion Bărnuţiu are o vârstă de peste 350 de ani şi un diametru de 1,50 m;
9. Velnişul multisecular de la Varniţa este cel mai impugnător ulm, din această specie, cunoscut pe teritoriul ţării şi se află în imediata apropriere a brigăzii silvice, în partea dreaptă a şoselei Panciu- Soveja, la circa 100 de m de aceasta;
10. Doi plopi multiseculari la Pufeşti cu diametre în jur la 2 m fiecare.
Mai sunt ocrotiţi platanul din Focşani de pe strada Cuza Vodă nr. 90, exemplarele de zadă aflate la mausoleul Soveja şi pe Măgura Odobeştilor, tisa din Grădina Publică a Focşaniului şi alte piese remarcabile din oraşul Odobeşti …)
În prezent, lista acestor copaci extraordinari a suferit mari modificări. La Focşani a dispărut falnicul stejar luat în evidenţă pe strada Maior Şonţu , tăiat justificat sau nu, după anul 1989, chiar dacă vârsta lui ar fi devenit în această perioadă de aproape 500 de ani. Acest copac ce a dăinuit încă de dinainte de a exista chiar oraşul pe care l-a urmărit, tăcut, jumătate de mileniu, nu a mai reuşit să impresioneze pe cei care au hotărât, de curând, că este mai ieftin să-l îndepărteze decât să-l întreţină.
Au mai dispărut şi alţii, dar au rămas, încă, destui, atât la Focşani cât şi în judeţ, precum exemplarul neştiut de pe strada Trotuş sau stejarul de lângă Prefectura veche din Focşani, plantat imediat după sfârşitul Primului Război Mondial, după cum se poate observa şi în fotografiile postate pe focsaniulvechi.ro.
Pentru toate aceste monumente ale naturii autorităţile vor avea de făcut, în curând, evidenţe, planuri şi vor trebui să procure banii necesari pentru ca atunci când îi vom admira ca turişti sau localnici să nu ne strice cheful vreo ramură mai şubredă.
Marian Florin DÎRDALĂ
Marian Florin Dîrdală este cercetător la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale
