Opinii

Fosta Autogară din Focşani, 4 decenii de la ridicare şi 6 ani de la demolare

Marian Florin Dîrdală
6 mar 2016 8400 vizualizări
Dacă despre demolarea Autogării din Focşani s-au scris câteva rânduri, iar părerile vrâncenilor cu privire la acest lucru sunt împărţite în funcţie de cât de mult folosesc serviciile respective sau cât de nostalgici sunt după imobilele din trecut, nu s -au spus, însă, prea multe despre cum şi când a apărut acest edificiu la noi în oraş.

În primul rând zona în cauză, adică piaţa şi străzile care o uneau cu restul oraşului, nu au fost creaţia regimului comunist, respectivul sector fiind desenat aşa, acum mai bine de o sută de ani. Squarul central a primit iniţial titulatura Piaţa Fânăriei, apoi Piaţa Ştirbei, iar dupa 1948, pentru a fi în ton cu noile vremuri, numele a devenit Piaţa Victoriei. 

Scopul acestui perimetru, încă de la creare, a fost acela de a permite cetăţenilor din judeţ să-şi vândă aici cerealele, lemnele şi furajele, iar acest gen de comerţ a continuat şi după 1948, până când, la 23 ianuarie 1970, Intreprinderea de Transporturi Galaţi a solicitat Consiliului Popular al Municipiului Focşani emiterea autorizaţiei de construcţie pentru obiectivul Autogara Focşani, depunând în acest sens şi o documentaţie întocmită de Institutul de Proiectări Transporturi Bucureşti, precum şi decizia nr. 359 din 13 decembrie 1969 a Consiliului Popular al judeţului Vrancea, prin care s-a transmis din administrarea operativă a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Focşani în administrarea operativă a Intreprinderii de Transporturi Auto Galaţi suprafaţa de 11.304 m. p. teren situat în Municipiul Focşani, Piaţa Victoriei, pe terenul respectiv urmând a se  construi Autogara de călători din Focşani. Această investiţie a fost considerată la început una, cel puţin curioasă, fiindcă, din câte ştim, la noi în ţară, în cazul oraşelor din apropriere, precum Galaţi, Iaşi , Brăila , Buzău etc., autogările din aceste localităţi au fost construite lângă staţiile C.F.R locale, fiind limpede motivul acestor amplasamente apropiate. Spre deosebire, la Focşani, distanţa între cele două obiective era considerabilă, dar, din cele relatate de unii focşăneni în etate, se pare că autorităţile comuniste aveau de gând să construiască o nouă Gară a oraşului, folosindu-se de două deviaţii extrase din calea ferată principală a judeţului, pe care le-au introdus în oraş, direcţionându-le spre est. Se dorea astfel împărţirea şi separarea zonei civile de cea industrială şi militară a oraşului, comuniştii dorind, în megalomania lor, să formeze şi la Focşani un gen de staţie C.F.R  punct terminus ca la Buzău  sau nod feroviar  ca la Mărăşeşti. Nu a fost să fie aşa! Această investiţie a regimului comunist nu a mai apucat să fie pusă în practică, iar lucrurile au curs, aşa cum le stim mulţi dintre noi, până după anii 2000 şi 2010 când oraşul a pierdut ambele edificii.
La Gară a fost demolată vechea clădire inaugurată oficial la 18 octombrie 1881, în prezenţa Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta şi a lui Ion C. Brătianu şi a fost ridicată o clădire care nu este urâtă la prima vedere, dar la a doua privire îşi dezvăluie destule puncte slabe.  Aceeaşi mutare  a fost executată şi în Piaţa Victoriei nr. 1, imobilul în cauză, aparte cumva în acest oras, a făcut loc unui magazin comercial, iar zona s-a ales, pe lângă 20-30 de plopi tăiaţi, cu alte câteva modificări binevenite precum reducerea poluării, diminuarea zgomotului şi creşterea valorii de tranzacţionare a metrilor pătraţi de aici.  (Marian Florin DÎRDALĂ)

 

 

Marian Florin Dîrdală este cercetător la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Statului.  

 

Demolarea fostei autogări a fost readusă în atenţia publică în urma  "Turului marilor tunuri", eveniment civic organizat la Focşani, pe 27 februarie, de către portalul de bună guvernare RomaniaCurata.ro. Evenimentul a fost dedicat distrugerii sau mutilării unor locuri simbolice ale oraşului Focşani: Piața Unirii, afectată de un proiect semieşuat de recalificare urbană pe bani europeni, Autogara şi Gara veche, ambele victime ale lăcomiei unor politicieni şi afacerişti fără scrupule, Prefectura Veche a oraşului, uitată de 30 de ani în stadiu de şantier, dar şi Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicola şi Crângul Petreşti, două zone verzi de la marginea oraşului Unirii, sufocate de rechini imobiliari transpartinici şi vânători de retrocedări cu acte falsificate. La finalul turului, cei prezenți au recunoscut că o implicare civică mai activă ar fi putut schimba soarta unora dintre obiectivele vizitate.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
Nicu Panaitescu, acum 1815 zile, 1 ora, 59 minute, 21 secunde
N-ati putea face fotografiile de pe site clickabile, astfel incat sa poata fi si vazute decent? Se resimte aceasta lipsa la toate pozele, dar mai ales la cele cu documente, cum sunt si cele de citeste integral
didi, acum 1815 zile, 23 ore, 5 minute, 32 secunde
Romanasi hoti si distrugatori!!!
vali crintea, acum 1816 zile, 1 ora, 57 minute, 18 secunde
daca in 1970 se intentiona ”legarea” autogarii de gara, nu inteleg cum de a putu fi aleasa noua amplasare a autogarii fara niciun mijloc de legatura cu gara !
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.