Opinii

Focşaniul şi blocurile lui pestriţe

Dan NICHITA
22 feb 2016 2365 vizualizări
Intenţia comuniştilor vrânceni a fost să lase generaţiilor de după ei un oraş alcătuit numai din blocuri.

Aşa îşi imaginau ei visul de aur al omenirii în varianta urbanistică a epocii de aur mioritică. Nu a lipsit mult ca visul lor să se împlinească şi să devină coşmarul nostru. Puterea absolută le-a luat minţile culturnicilor roşii, posedaţi de distrugătoarea furie a demolării şi a „construcţiei” socialiste. Au culcat la pământ cu frenezie şi avânt „tovărăşesc” mai tot ce ridicaseră frumos şi trainic generaţiile anterioare. Ca-n jocurile de copii, se jucau de-a oraşul punând de-a valma cuburi peste cuburi plănuind şi înfăptuind după capul lor o nouă fizionomie urbanistică a oraşului. Ne voiau pe toţi consemnaţi în insalubrele cartiere-dormitoare, ba ne pregătiseră chiar şi cantine unde să mâncăm la comun. Şi astăzi sunt mândri de faptele lor “muncitoreşti-revoluţionare”, n-au înţeles nimic din răul făcut. Pe loc îţi argumentează superior că nu o să fim în stare noi, ceilalţi care venim după ei, să văruim cât au putut ei să construiască.
Vrem, nu vrem, ne place sau nu, ne confruntăm cu o „grea moştenire”, dar şi cu o provocare pe măsură. Nenumăratele blocuri de locuinţe din Focşani sunt după ani doar nişte paralepipede urâte, cenuşii, obosite, scorojite, fără suflet, lipsite de spaţii verzi sau de locuri de joacă pentru copii. Printre ele pavele şi dale de proastă calitate cu aspect mereu murdar, borduri inestetice şi puse de mântuială şi alei „ondulate” din ciment deseori crăpat sau mâncat de timp. Cumva această mare eroare urbanistică a trecutului recent trebuie recunoscută şi îndreptată. Întocmai cum se procedează cu o boală gravă, trebuie diagnosticată şi tratată cu atenţie şi temeinicie. Ia mult timp. Probabil că rezolvarea ei se va întinde pe generaţii. Mulţi încă nu realizează marasmul urbanistic şi dimensiunile lui şi nu pot fi condamnaţi pentru asta. Atunci când lipseşte civilizaţia alternativă şi comparativă, oamenii iau de bun ceea ce li se oferă propagandistic şi, cu timpul, anormalul devine obişnuinţa.
După Revoluţie situaţia s-a agravat, căci în loc ca „inginerul proiectant” şi primarul care nu este, dl Bacinschi, să înainteze comunităţii un proiect care să propună o viziune unitară a urbei, a găsit mai nimerit şi comod, să lase lucrurile la voia întâmplării, la cheremul suveran al şpăgii. Nici măcar atragerea de fonduri europene nu l-a clintit pe dl Bacinschi din imobilismul său. Şi fiecare a construit după propriile pofte şi necesităţi. Extinderile de spaţii la parter, închiderea balcoanelor,  acoperirea blocurilor, toate aceste modificări alandala au erodat  din minima imagine uscat-sobră a unei ordini urbane ce predomina înainte de 89, alegându-ne în schimb cu accente tot mai pregnante de mahala de sorginte sovietică pigmentată cu sos balcanic. Era necesară o acţiune de atentă şi chibzuită ordonare a terenurilor neocupate ce să aibă scop şi să conducă către o „aerisire” a spaţiilor strâmte şi neigienice dintre blocurile înghesuite. A rezultat o ţigăneală sută la sută. Mai mult, a girat şi haotica operaţiune “marea anvelopare” şi ceea ce a ieşit ar ruşina orice bun simţ administrativ, gospodăresc. O jalnică văruială pe polistiren, o pestriţă spoială, un lustru multicolor fad şi găunos.
 

Dacă privim totuşi la 6 clădiri reprezentative rămase în picioare ale vechiului Focşani, colegiile naţionale Cuza şi Unirea, fosta prefectură, bătrânul tribunal, fostul sediu al BNR şi actual sediu al Curţii de Conturi, vechea Şcoală Comercială Superioară, constatăm cu uşurinţă că au cel puţin un punct comun: sunt acoperite cu ţiglă. Ţigla ca material de construcţie este specifică îndeosebi Europei centrale şi de est, dar şi bazinului mediteranean de unde de altfel şi provine. Adevărate şi elegante oraşe cărămizii împânzesc ca o reţea civilizaţională mai întreaga Europă, la noi remarcându-se Timişoara sau Sibiul, de exemplu. Ele dau un sentiment de continuitate culturală, de omogenitate, dar şi de diversitate arhitecturală, de siguranţă comunitară. Ţinând cont că la noi blocurile mai reuşite de pe Cuza Vodă au fost construite după un tipar comun păstrându-se totodată mici diferenţe între ele ce exprimă o discretă cochetărie exterioară, poate că o idee ar fi să selectăm câteva prototipuri de noi designuri pentru blocuri care să se armonizate cu deja ce este consacrat, să se integreze într-un tot bine definit. Îmbrăcate în haine ce să degaje armonie şi o unitate neuniformă, cu faţade noi şi mansardate tradiţional, s-ar da Focşaniului o imagine de ordine, de soliditate, de oraş care are identitate şi personalitate.Şi viitor. Poate că viitorul primar ar trebui să se gândească de pe acum la un asemenea proiect.

 Dan Nichita scrie pe blogul de atitudine civică VranceaAltfel.ro



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.