Opinii

De ce sunt salarii şi pensii mici în Vrancea?

Ziarul de Vrancea
15 ian 2016 2324 vizualizări
Acum două zile, Ziarul de Vrancea a publicat un articol despre previziunile sumbre din 2016 privind economia Vrancei şi despre câştigurile salariale scăzute ale conjudeţenilor noştri (1.492 lei salariul net în Vrancea, în decembrie 2015, comparativ cu peste 1.900 lei media pe ţară).

Adaug, aici, şi pensiile mult mai mici ale vrâncenilor în comparaţie cu cele din alte judeţe (în decembrie 2015, pensia medie în Vrancea era de 738 de lei, iar în Galaţi – 960 lei).
Sunt informaţii de dată recentă care arată un dezastru economic şi, pe cale de consecinţă, un dezastru social. Pentru că de la mărimea salariului (sau pensiei) pleacă totul: modul în care se hrănesc şi se îmbracă salariaţii şi pensionarii, starea lor de sănătate, asigurarea bunurilor necesare într-o gospodărie din mileniul III (adică mobilier, aparat de radio, televizor, telefon, frigider, aragaz, aspirator, maşină de spălat, eventual un autoturism la casa omului, accesul la actul de cultură, petrecerea timpului liber). Iar atunci când într-o familie sunt şi 2-3 copii în întreţinere, sau pensionari aflaţi sub limita coşului zilnic, lucrurile se complică: traiul cotidian al acestor amărâţi de salariaţi cu salariul minim şi pensionari cu o pensie de mizerie devine o luptă pentru existenţă.
Că Vrancea este unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară, unde sunt printre cele mai mici salarii şi pensii, nu este nicio noutate. Despre această stare de lucruri scriu jurnaliştii de astăzi (care nu caută numai senzaţionalul şi cancanul). Am scris şi eu de foarte multe ori, cu mai bine de zece ani în urmă, înainte de a ieşi la pensie. Şi nu scriam în dorul leli, ci pentru auzul, decizia şi acţiunea  autorităţilor. Am scris şi am făcut comparaţii cu situaţia din alte judeţe (cu Buzăul, de exemplu), unde industria a rămas cât de cât în picioare şi nu a fost lichidată, ca în Vrancea.
Într-un articol de prin anul 2000 (până atunci au fost privatizate, dar de fapt mai mult vândute pe nimic, toate întreprinderile de producţie industrială, agricolă şi agroalimentară, de construcţii, transporturi, comerţ vrâncene, şi chiar proprietăţile de grup – cooperativele meşteşugăreşti şi de consum), scriam că, înainte de 1989, Judeţul Vrancea se afla la majoritatea indicatorilor pe locurile 23-24, la nivel naţional, şi nu în coada clasamentului, ca astăzi.
De ce sunt, astăzi, salarii şi pensii mici în Vrancea? Dintr-un motiv simplu, pe care şi orbii îl văd, însă nu şi amploaiaţii din politică: pentru că Vrancea nu mai are structura economică dinainte de 1989. Nu mai are industrie metalurgică, industrie constructoare de maşini-unelte, industrie chimică, nu mai are mari şantiere de construcţii, unde salarizarea era superioară faţă de alte ramuri economice, deci şi o bază de calcul solidă pentru o pensie decentă.
Cu peste 26 de ani în urmă, Întreprinderea Metalurgică Focşani (2.200 de salariaţi), ISEH Focşani (6.000 de muncitori A 660 ingineri şi tehnicieni) şi Întreprinderea Chimică Mărăşeşti (2.200 de salariaţi) deţineau, împreună, aproape un sfert din totalul salariaţilor vrânceni (45.000 în 1989). Aceste unităţi de elită, cu tehnologie de vârf, cu salariaţi supercalificaţi şi piaţă de desfacere în ţară şi la export, au dispărut în ceaţa tranziţiei  postdecembriste colcăind de afacerişti veroşi care au acţionat mână în mână cu politicieni lacomi de la nivel local şi naţional.
Tot pe atunci, în Vrancea erau 700 de salariaţi care lucrau în industria electrotehnică (Electroplast Focşani) şi 700 în industria de prelucrare a maselor plastice (I.P.M.P. Focşani), care şi ei aveau salarii mai bune decât în industria uşoară. Astăzi, industria confecţiilor dă grosul salariaţilor cu salarii mici şi constituie baza economiei vrâncene.
Cu producţia în LOHN - unde beneficiarul vine cu stofa, aţa şi nasturii, iar contribuţia vrânceanului înseamnă doar vinderea forţei sale de muncă - nu există nicio perspectivă pentru salarii (şi pensii viitoare) mai mari! Certitudinea într-un trai mai bun, chiar îmbelşugat,  este  doar pentru aleşii cu salarii majorate şi viitoare pensii speciale, pentru că – nu-i aşa? - demolarea economiei se înscrie în grupa specială de muncă.
O vorbă din popor spune că „omul sfinţeşte locul”. După 1989 încoace,  administratorii ţării şi ai judeţelor şi-au „sfinţit” propriile afaceri, vilane şi gipane, propriile conturi şi ţidule universitare. Ţării şi judeţelor le-au mers tot mai prost, lor le-a mers tot mai bine.  


Radu BORCEA
 
   


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
cetatean mioritic, acum 1877 zile, 7 ore, 30 minute, 26 secunde
Sa fim seriosi. Ce investitor ar face aeroport in Focsani? Pentru a fi rentabil un aeroport ar trebui sa aiba un numar minim de curse si de pasageri. Sau credeti ca cineva va face aeroport pentru citeste integral
JohnDoe, acum 1878 zile, 9 ore, 19 minute, 29 secunde
Pai ce investitori sa vina in Vrancea,daca nu exista aeroport.conform unui clasic in viata,care ii iubeste pe vranceni,dar sigur ii iubeste.... cum voteaza. Acum lasand ironia la o parte,trebuie adusi citeste integral
cetateanu', acum 1878 zile, 12 ore, 28 minute, 25 secunde
Politicul intervine intodeauna la dezvoltarea sociala.Intreprinderile Focsaniului au disparut una cate una,nu au fost ajutate sa reziste,s-au si incediat ,de concurenti.Avem paduri,lemnul merge la citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.