Opinii

Eminescu să ne judece!

Ziarul de Vrancea
14 ian 2016 1175 vizualizări
Suntem în Capricorn, zodia celor inteligenţi, exigenţi, perfecţionişti. „Luceafărul” poeziei neamului românesc, ieşit la lumină acum 166 de ani, la 15 ianuarie1850, culege însă şi de la Vărsător, zodia care începe cu 20 ianuarie, idealism, luciditate, vizionarism.

Anul acesta vreau să-l privesc pe Eminescu dintr-un unghi mai puţin oniric. Îl invoc pentru a ne trezi din marasmul unei vieţi plate, cu scandaluri şi nelinişti, cu nesiguranţă şi deznădejde.
     Românii sunt deja obişnuiţi să fie judecaţi de organe coercitive, pe drept sau pe nedrept, la comandă politică sau la comandă euro-dolar. Eminescu ne poate judeca din etern doar prin simpla reflecţie asupra atitudinii sale civice, transpusă de fapt şi în sentinţe lirice.
Unii au încercat să inculce ideea că Eminescu ar fi mai mare în jurnalistică decât în poezie. Exagerări!
Poetul este un fiu al veacului şi nu putea să rămână rece la toate câte se întâmplă. ”Glossa” prin preceptele şi maximele topite în retorta satirei disimulează o intenţie: dezvăluirea adevărului amar din perspectiva unei conştiinţe superioare.
     Visătorul Eminescu nu poate trăi suspendat în univers. Lirismul profund este uneori străfulgerat de izbucniri pătimaşe, care ţin de o revoltă endemică faţă de tot ceea ce este mediocritate, minciună, sperjur, decădere morală.
     Poate că poemul ”Epigonii” este cel mai grăitor pentru a demonstra că poetul nu plutea doar în sferele celeste, ci avea mereu un ochi îndreptat spre Geea ,atent la mecanica timpului social. Astfel, într-o scriere în care îşi ia un suprem adio de la înaintaşii paşoptişti, lunecă prin procedeul nelipsitei antiteze romantice în lumea prezentului nevrednic de trecutul plin de fapte măreţe. Se include în mod autoironic el însuşi printre epigoni, urmaşi nedemni ai unor înaintaşi iluştri, vrând parcă să revină la împăcarea cu sine: ”Lumea-i- cum este… şi ca dânsa suntem noi.” Această resemnare nu anulează sarcasmul degajat de versurile devenite sentinţe: ”Iară noi? noi, epigonii? Simţiri reci, harfe zdrobite, / Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte…/ patria noastră o frază…/ În noi totul e spoială…”
     Liricul Eminescu este un spirit cu toate valenţele geniului . Manuscrisele sale sunt mărturie a setei de cunoaştere, a expansiunii unei gândiri cosmice.
Notaţiile din manuscrise fac trimiteri la scrieri filozofice, estetice, economice, juridice, istorice, lingvistice. Îşi pune întrebări privitoare la destinul omului în univers, progresul în societate, natura operei de artă etc. Aşa se explică şi consistenţa articolelor sale politice, în care descoperim cutume valabile fără excepţie şi astăzi. Pare că lumea politică a rămas încremenită în timp.
Detractorii l-au taxat pentru aşa-zisul antiliberalism. Gazetarul Eminescu este de fapt împotriva liberalismului românesc din epocă, reprezentant al intereselor capitalului comercial şi cămătăresc. Aceasta avea drept consecinţă menţinerea României în situaţia de hinterland agrar al ţărilor industrializate. Evreii, grecii, germanii, în general străinii, nu-l deranjau prin apartenenţa la o altă naţiune. Judecata se face după „contribuţia pe care străinii o aduceau sau nu la progresul ţării ”Activitatea practică îl recomandă pe publicistul de la „Timpul” ca pe ”un luptător pentru progres şi idealurile naţionale ale poporului său.”
     Lecturile eminesciene din marii gânditori ai lumii constituie un suport solid pentru emiterea unor judecăţi de valoare.Ce pot reproşa politicienii de azi unei reflecţii ca aceasta? : “Arta de a guverna e arta de-a armoniza interesele claselor societăţii, şi aceasta pentru că tot ce este, este un rezultat al societăţii -: limbă, spirit, învăţătură, avere, civilizaţie, putere. Lucrul principal este ca să fie un rezultat al societăţii numite naţie, şi nu a universului întreg “.
    Eminescu a fost şi rămâne contemporanul nostru . Zicerile sale reflexive se potrivesc mănuţă cotidianului. Facem o repede ochire din dorinţa de a accepta că Eminescu are dreptul să ne judece.
#” Ocupaţa Camerei ? Verzi şi uscate, vrute şi nevrute, poveşti scrise pe apă, proorociri despre lucruri trecute, cu-n cuvânt negustorie grea ca fulgul pe apă, iată zilnica ocupaţie a camerei luni întregi…”
#  În Timpul din 31 august 1878 : ”Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, cu acel fatalism al naţiilor nefericite duce nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă “.
   Chiar dacă mai marii zilei au declarat, în şfârşit, ziua naşterii lui Mihai Eminescu-Ziua Culturii Naţionale, încă suntem în faţa ”formelor fără fond”. Până la valorificarea tezaurului eminescian , mai e cale lungă, ca şi până “La steaua care-a răsărit…”
În zi aniversară, să pătrundem în subtilitatea unei reflecţii eminesciene:
“ A nu munci  şi a nu avea-just!
   A nu munci şi a avea-superb!
   A munci ca mine şi a nu avea-deplorabil!
   A munci şi a avea-just! “
     În loc de concluzie, în loc de dor de Eminescu:
“Domnul cel de pasăre măiastră,
  Domnul cel de nemurirea noastră…
  De avem sau nu dreptate,
 Eminescu să ne judece! “(Grigore Vieru)

    Invit cititorii ”Ziarului de Vrancea” să răsfoiască o carte-tezaur: ”Mihai Eminescu, Fragmentarium”, Ediţie după manuscrise, cu variante, note, addenda şi indici de Magdalena D. Vatamaniuc.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
Jhon, acum 1874 zile, 5 ore, 52 minute, 31 secunde
Excelent articol. Felicitari d-le profesor Lefter. Crd ca era bine daca mai lungeati un pic articolul in spatiu si in timp si-i faceati loc " De la Nistru p'n la Tisa................" , citeste integral
George, acum 1874 zile, 11 ore, 6 minute, 25 secunde
Excelent
Gabriel Mihalache, acum 1874 zile, 11 ore, 19 minute, 58 secunde
Excelent articolul,ca de altfel tot ce scrie Domnul Profesor Lefter.Prea putini ,cred ,ca se mai apleaca si spre astfel de cunoasteri si patrunderi spirituale care ne-au calauzit neamul de-a lungul citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.