La mulţi ani, România! Ce facem cu şmecheria, bunul simţ şi nepăsarea?
Şi cu toate acestea, astăzi mă simt mai degrabă tristă decât mândră... Sunt tristă pentru că 60 de tineri au murit, iar unii din cei ce trebuiau să prevină această tragedie, astăzi defilează cu mândrie. Sunt tristă pentru că peste 50% din copiii acestei ţări trăiesc în sărăcie (conform EUROSTAT). Sunt tristă pentru că majoritatea persoanelor cu handicap, deşi au drepturi pe hârtie, nu pot avea o viaţă normală din cauza lipsei accesibilizării clădirilor şi a mijloacelor de transport în comun, a lipsei locurilor de muncă şi lista neajunsurilor poate continua. Sunt mâhnită pentru copiii olimpici ai acestei ţări care pleacă să-şi continue studiile şi pentru a lucra în străinătate, aici în ţara ce le-a format primii paşi, neavând loc de cei ce-şi cumpără diplomele şi titlurile aferente pe bani. Sunt tristă pentru că în ţara mea, românii de rând sunt încă umiliţi pe holurile spitalelor şi a altor instituţii publice. Sunt tristă pentru că prea multe femei sunt agresate de cei ce au jurat în faţa lui Dumnezeu că le vor iubi şi ocroti întreaga viaţă.
De asemenea, sunt tristă pentru că şmecheria, lipsa bunului simţ şi a respectului sunt la loc de cinste. Sunt mâhnită din cauza corupţiei ce şi-a întins precum o caracatiţă tentaculele la toate nivelele instituţionale, sugrumând orice speranţă de mai bine din sufletul românilor.
Pe lângă toate acestea...sunt totuşi mândră că românii încep să fie mai puţin toleranţi cu aceste metehne ce pângăresc trupul şi sufletul bietei noastre Românii.
La mulţi ani, România! Iartă-ne că am permis ca toate acestea să şi se întâmple! La mulţi ani, români!
Iuliana Negoiţă Prunilă
Iuliana Prunilă-Negoiţă este autoarea unui blog în care scrie despre problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi, www.iuli-ana.blogspot.ro, dar face parte şi din echipa unui site destinat, de asemenea, persoanelor cu dizabilităţi: www.dizabil.eu.
