Secretele din spatele sediului Parchetului din Vrancea
S-a avut în vedere un model de construcţie inspirată după Procuratura din Slatina. S-a dispus ca amplasamentul noului imobil să fie pe strada Cuza Vodă, cu o valoare de investiţii de aproape 3 milioane lei la nivelul anului 1978. Concret iniţiatorul, Procuratura RSR a hotărât atunci, împreună cu Banca de investiţii, executarea unei procuraturi judeţene şi municipale care să corespundă funcţiunilor şi necesităţilor acelor vremuri. În şedinţa Biroului Executiv din 3 aprilie 1978 al Procuraturii Generale a RSR s-a avizat nouă construcţie cu o capacitate de 1.078 mp, acest lucru petrecându-se în timpul mandatului procurorului şef vrâncean Buruiană Dragomir şi a contabilului şef Stănescu Matilda. Construcţia programată avea regimul de înălţime demisol, parter şi două etaje, iar pereţii, conform proiectului, trebuiau edificaţi din cadre de beton armat monolit. Parterul a fost destinat procuraturii locale Focşani, având drept compartimentare un hol principal, biroul procurorului şef, secretariatul, sala de aşteptare pentru public, birouri, grupuri sanitare. Etajul era rezervat procuraturii judeţene şi cuprindea biroul secretarului, al procurorului şef, spaţiile necesare diferiţilor lucrători şi arhiva operativă. La etajul II erau prognozate o serie de birouri de deservire, sala de şedinţe, atelier, biblioteca etc. Proiectul nu s-a mai realizat pe teren, intervenind alte personaje ale timpului (prim -secretari , preşedinţi de consiliu popular judeţean ) care au hotărât că în zona Cuza Voda dinspre Tribunalul Judeţean spre Nord, peisajul urban trebuia să capete o altă înfăşişare. Astfel s-a hotărât îndreptarea, corectarea sau alinierea, adică sistematizarea respectivei artere, şi abandonarea vechiului curs care trece acum pe lângă Camera de Comerţ Focşani, Muzeul Unirii şi BCR . A apărut astfel un nou tronson de drum municipal, denumit tot Cuza Vodă, care a făcut una cu pământul toate imobilele particulare întâlnite în cale, până în vecinătatea actualul Colegiu Alexandru Ioan Cuza.
Cum au ocupat procurorii o veche casă naţionalizată
Din întâmplare, primul obiectiv care se afla în calea proaspătului fir rutier era terenul ocupat cu o locuinţă particulară (fosta casa a vestitei, pe vremuri, familie Orleanu) , dar care, prin demolarea construcţiei, era destinat a fi ocupat de sediul nou al procuraturii vrâncene. Proiectul acestei noi construcţii a fost abandonat, iar procurorii au fost liniştiţi că, deşi se mai amâna un timp problema spaţiului lor propriu, nu se va renunţa la această iniţiativă. De fapt proiectul a fost părăsit cu totul, până de curând, iar funcţionării în cauză au fost instalaşi la viteză într-o veche casă naţionalizată, impunătoare la prima vedere, dar plină de uzură, care a necesitat în ultimii anii numeroase reparaţii de suprafaţă. Cu toate că micile recondiţionări au fost efectuate cu toată răspunderea, sâcâitoarele pobleme ale spaţiului în cauză nu au demonstrat decât faptul că locul acestei instituţii este într-un edificiu nou. Despre vechiul imobil, care s-a achitat conştiincios de această datorie pentru 3 decenii, ştim că a aparţinut unei ramure a familiei Gatza, înrudită cu Apostoleanu şi posesoare a unei averi produsă din afaceri cu struguri şi vinuri de calitate. Aceasta potentă financiară se poate vedea în însăşi construcţia ce încă mai adăposteşte, dar pentru foarte puţin timp, Parchetul Vrancea, o casă rezistenta şi impozantă , care s-a achitat corespunzător de sarcina de a adăposti o instituţie de o aşa anvergură locală. Azi orice focşănean poate vedea că lângă casa cochetă, dar învechită a Parchetului Vrancea, s-a ridicat un grandios sediu, care seamănă întrucâtva cu clădirea proiectată acum patru decenii de autorităţile comuniste. Astăzi, procurorii se vor muta în noul imobil. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu clădirea de patrimoniu în care s-a desfăşurat activitatea parchetelor locale. Speram şi credem că nu va fi uitată, va mai fi reparată şi întreţinută din când în când şi mai ales va fi ocupată de o altă instituţie a oraşului, dacă nu va rămâne cumva la dispoziţia parchetelor pentru unele operaţiuni auxiliare specifice acestora.
Florin Marian DÎRDALĂ
Florin Marian Dîrdală este cercetător la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale
