Cum stăm cu spaţiul verde din Focşani? Răspuns: foarte prost
La acel moment autorul lucrării, compania Urban Proiect, a identificat mai multe terenuri agricole în intravilan care contribuiau la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi care, teoretic, puteau fi păstrate în aceeaşi formă, până în ziua de azi, eventual, unele puteau fi transformate în parcuri. Este sau mai bine zis era vorba de terenurile din nordul oraşului, poziţionate în stânga şi dreapta străzii Vrancei, cele din vecinătatea drumului E 85, din apropierea Onasisului, precum şi cele din zona Cartierului de Sud al oraşului. Timp de două decenii aceste potenţiale - guri de oxigen- au căzut pradă rechinilor dintre noi, care au pus mâna uşor, uşor, pe ceea ce putea deveni certificatul verde al unui Focşani mai curat. În nord, în est, în sud, mai nou şi în vest, peste tot s-au turnat munţi de beton, asfalt şi pietriş, în avantajul câtorva sute de familii, dar în defavoarea a zeci de mii de focşăneni.
Cu toate acestea, din Planul Urbanistic General al municipiului Focşani, ediţia 2012, situaţia spaţiilor verzi din oraş, cel puţin din hârtii, nu pare dezastruoasă, deşi se recunoaşte că suprafaţa este sub media prevăzută pentru un oraş cu un număr de locuitori situat între 50.000 şi 100.000 de locuitori, unde normele prevăd o suprafaţă de 26 mp/cap de locuitor. În Focşani zona spaţiilor verzi, sport, agrement, protecţie cu o întindere de 100,43 ha, reprezintă o suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor de aproximativ 9,7 mp (la o populaţie de 98.146 locuitori), reprezentând 5,52% din suprafaţa intravilanului existent. Cele 100 de ha de spaţiu ecologic constatate în 2012 faţă de cele 65 ha în 1992 se datorează mai mult ca sigur măririi ariei de intravilan nu creşterii perimetrelor verzi din mijlocul oraşului, aşa încât este evident că problema nu este nici măcar pe departe pe drumul cel bun, aşa cum ar trebui.
Iata un exemplu de ceea ce înseamnă - abilitatea- celor care ne conduc. În acest an, 2015, autorităţile locale au ajuns la concluzia că cel mai mare cartier din Focşani, Sudul are nevoie de un parc, fapt pentru care au solicitat un teren aflat acum în administrarea Armatei, anume UM 02542 Focşani. „Solicitarea trecerii imobilului se face în vederea amenajării unui parc şi este motivată de faptul că în Cartierul Sud al municipiului Focşani nu există un parc amenajat iar la nivelul oraşului nostru se fac eforturi mari pentru îndeplinirea dezideratului de 26 mp spaţiu verde/locuitor“, se arată în referatul ataşat proiectului de hotărâre. Această iniţiativă seamănă mai mult cu o poveste de legănat focşănenii, pentru că în Cartierul Sud exista în anii trecuţi suficient teren pentru a se amenaja nu un parc, ci două sau chiar trei. Acum, pe aceste suprafeţe se lăfăie câteva stabilimente comerciale şi câteva zeci de vile luxoase, în vreme ce ochii autorităţilor se îndreaptă către zestrea Armatei, deşi este puţin de crezut că va avea loc un astfel de transfer, ştiut fiind cât este de greoaie procedura, existând şi posibiltatea ca Ministerul Apărării să ceară ceva la schimb. Iar toate aceste demersuri trebuie să se desfăşoare sub temerile stârnite de un precedent periculos, adică condamnarea spectaculoasă a unui celebru personaj al zilelor noastre tocmai pentru un motiv similar. Din acest motiv îndrăznesc să cred că hotărârea aleşilor noştri este una fără ţintă şi ar fi trebuit să ne spună adevărul în faţă, nu să ne prostească pe ocolite.
Soluţii pentru un oraş mai proaspăt s-ar putea să mai fie, cu condiţia să se vrea, aşa cum s-a întâmplat la case mai mari, adică o hotărâre a unei instanţe, prin care şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău au revenit în 2015 în proprietatea municipalităţii Capitalei, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis să anuleze documentele prin care Biroul de Turism şi Tranzacţii SA (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului. Ori un miting, cum s-a întâmplat pentru salvarea Parcului Gârleanu din Capitală, singurul spaţiu cu verdeaţă şi singurul loc de joacă, în mijlocul unor blocuri din centrul Capitalei. În final ar mai exista calea negocierilor cu proprietarii, răscumpărarea terenurilor, iar dacă nu sunt posibile înţelegeri pe cale amiabilă să se ajungă la exproprieri, aşa cum s-a propus în cazul parcului Titan /IOR şi exemplele pot continua.
Marian Florin Dîrdală
Marian Florin Dîrdală este arhivist la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Statului