12 propuneri pentru noua lege a Educaţiei
VIZIUNE
Şcoala românească rămâne cea mai importantă instituţie responsabilă de transformarea societăţii, de pregătirea tinerilor pentru integrarea într-o societate caracterizată printr-o dinamică fără precedent.
Absolventul şcolii generale este un component al societăţii şi de aceea trebuie să devină beneficiarul unui valoros curriculum, acumulat şi validat în secole de evoluţie social-culturală.
1. Absolventul trebuie să aibă capacitatea de a comunica eficient în situaţii reale. Principalul rol al şcolii este transmiterea către generaţiile tinere a valorilor culturale sedimentate în secole şi una dintre ele este capacitatea de a comunica într-o limbă evoluată, rod al eforturilor de suflet şi minte a personalităţilor literaturii române. Limba modelează gândirea; creează matricea fundamentală pentru toate activităţile intelectuale.
Cultivarea limbii şi preţuirea operelor literare reprezintă moştenirea transmisă de secole către toţi tinerii.
2. Să dovedească flexibilitate şi capacitate de adaptare şi integrare în diverse medii. Traseul formativ al elevului trebuie să continue până la desăvârşirea unei personalităţi echilibrate, creatoare şi a unei atitudini pozitive în raport cu societatea. În următoarele nivele de pregătire (liceu, facultate etc), el valorifică achiziţiile din şcoală şi, dacă baza este solidă, poate continua mai departe şi poate progresa continuu.
3. Un rol important al şcolii este acela de a sădi încredere în sine, dorinţă de progres, dezvoltarea unei nevoi de autodepăşire. De aceea, un progres forţat într-un timp scurt, fără o atentă consolidare a noţiunilor, fără aplicaţii practice poate să producă efecte negative (mai ales senzaţia de saturaţie şi pierderea motivaţiei de învăţare).
4. Absolventul şcolii trebuie să fie capabil şi să ia decizii, să rezolve probleme, să aplice şi să valorizeze eficienţele de învăţare, să-şi formeze şi să dezvolte competenţe specifice unei societăţi a cunoaşterii şi să aibă motivaţie pentru participarea activă la viaţa social-politică în vederea asigurării coeziunii sociale.
5. Dezvoltarea gândirii creative reprezintă esenţa activităţilor didactice curriculare şi extracurriculare. Pentru epoca actuală aceasta presupune ieşirea din tipare, inovarea didactică şi lărgirea sferei activităţilor neconvenţionale.
6. Un alt rezultat al demersurilor şcolii trebuie să-l reprezinte formarea unui set de valori individuale şi sociale care să orienteze comportamentul şi cariera absolventului, asigurându-i o integrare rapidă pe piaţa forţei de muncă şi în viaţa socială.
7. Elevul trebuie să-şi poată asuma apartenenţa la diferite tipuri de comunităţi prin cunoaşterea specificului acestora şi aprecierea valorilor specifice.
8. O componentă nouă, fără de care nu poate fi definit procesul instructiv-educativ este nevoia de utilizare a tehnologiei comunicaţiilor şi a informaţiei.
9. Începând cu 2007 se remarcă un alt rol important al şcolii:
cunoaşterea de către elevi a principalelor aspecte ale Integrării Europene, a structurilor E.U.: dezvoltarea capacităţii de integrare într-o societate multiculturală, adaptarea la standardele ridicate şi capacitatea de a comunica în limbi de circulaţie internaţională.
P R O P U N E R I
Pornind de la aceste deziderate şi ţinând cont de experienţa managerială din ultimii 10 ani şi de munca la clasă din ultimii 32 ani vă propun, spre atenţie:
FINANŢAREA NEDISCRIMINATORE
În calitate de director al şcolii Gimnaziale „Ion Basgan” din Focşani, în perioada 2004-2014, m-am confruntat, în ultimul an, cu probema asigurării bugetului de salarii pentru angajaţii şcolii şi am constatat cu surprindere că, deşi suntem o şcoală mare ( peste 1.300 elevi) şi cu o medie de 27 elevi pe clasă, nu ne ajung fondurile provenite prin aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1165 din 23.12.2013, referitoare la costul standard per elev. Situaţia, în care ne aflăm şi acum, se datoreză, în opinia noastră, celor două mari hibe ale acestui act legislativ:
- Modul arbitrar în care au fost stabilite sumele alocate de Guvern per elev, în mod netransparent şi neindexate corespunzător.
- Atribuirea, în mod discriminatroriu, a unor sume mai mici elevilor români comparativ cu cei aparţinând minorităţilor naţionale, aşa cum se vede în ANEXA 1 (la H.G. nr. 1165 din 23.12.2013).
Având în vedere, în primul rând, caracterul discriminatoriu, deci neconstituţional, al acestei Hotărâri de Guvern, vă rog să luaţi atitudine, pentru a elimina această nedreptate şi a determina GUVERNUL SĂ ADUCĂ SUMELE ALOCATE ELEVILOR ROMÂNI LA ACELAŞI NIVEL CU CELE ALOCATE ELEVILOR APARŢINÂND MINORITĂŢILOR NAŢIONALE.
ÎNVĂŢĂMÂNT DIMINEAŢA.
Extinderea bazei materiale a sistemului de Educaţie, prin construirea de noi clădiri pentru şcoli şi grădiniţe, astfel încât învăţământul să se desfăşoare dimineaţa, la toate nivelurile. Acesta este un ADEVĂRAT STANDARD EUROPEAN.
MANUALE VALOROASE PENTRU TOŢI ELEVII.
n loc de manuale alternative proaste, să se editeze, sub egida Academiei, manuale unice valoroase (aşa cum procedează alte ţări europene), astfel încât ele să se gasească în toate librăriile şi să nu fie nevoie de comenzi la edituri pentru procurare.Ministerul ar trebui să asigure manuale noi fiecărui elev. Aşa ar fi civilizat. Bani se gasesc, dacă se renunţă la programul „cornul şi laptele”.
PRINCIPIUL DESCENTRALIZĂRII
este benefic şi trebuie aplicat cât mai repede, astfel încât şcolilesă-şi poată selecta personalul didactic ce corespunde standardelor psihologice şi pedagogice ale educaţiei moderne. Cât timp inspectoratele şcolare au şi rolul de a angaja personal didactic, conducerea unei şcoli nu poate fi făcută responsabilă pentru calitatea educaţiei.
ÎNTREGUL CURRICULUM TREBUIE REVIZUIT astfel încât să primeze calitatea demersului
didactic şi nu cantitatea de informaţii (de multe ori inutile scopului formativ propus). Nivelul informaţiei trebuie redus de cel puţin două ori.
Revizuirea ar fi bine să o facă metodişti care predau la nivelul respectiv.
ar fi bine să se menţină la acelaşi număr de elevi, la trecerea de la primar la gimnazial (25 elevi maximum), în favoarea creşterii coeziunii claselor.
EVALUAREA PERSONALULUI DIDACTIC
preponderent după dosar (adică după diplome şi cărţi şi cursuri) încurajează o tendinţă de „extremizare” a nivelelor de performanţă ale elevilor pe care îi formează: la un capăt „olimpicii” şi la celălalt „rebuturile” (elevii cu posibilităţi, care au renunţat, pentru că nu prezintă importanţă, nu sunt „furnizori” de diplome pentru dosarul cadrul didactic şi, care, se simt „de mâna a doua”). Sentimentul ratării trebuie combătut prin toate mijloacele, altfel vom avea generaţii lipsite de tonus şi cu multe probleme psihice.
Fişa de autoevaluare/evaluare a cadrelor didactice, din ce în ce mai alambicată şi nerelevantă, se aplică numai la noi şi produce efecte negative asupra psihicului cadrului didactic şi asupra implicării eficiente în activităţile educative importante pentru elevi, dar care nu contează la dosar. În Europa, evaluarea implică aprecierile părinţilor şi elevilor, nu dosarul. Gradaţiile de merit, acordate la nivel judeţean, prin concurs de dosare (de peste 1.000 de pagini), constituie un factor de creştere a „competiţiei” şi reducerii cooperării între cadrele didactice, dublat de servilismul în raport cu Inspectoratul Şcolar (încă o reminiscenţă stalinistă ce se manifestă numai în România). Premiile se obţin uneori prin manevre de culise, iar cărţile şi articolele nu sunt totdeauna valoroase şi originale. Şcoala trebuie să încurajeze toţi elevii şi pe dascălii care cultivă încrederea de sine.
NOTAREA CU LITERE
în loc de note ar elimina tendinţa de a ierarhiza elevii
după media generală; ar elimina clasamentele „stricte” şi le-ar da posibilitatea să exceleze la unele obiecte. Elevii ar lupta pentru atingerea unor standarde şi nu unul cu altul. S-a dovedit că ţările care nu cultivă ierarhizarea timpurie a elevilor obţin rezultate mult mai bune în educaţie.
REDUCEREA BIROCRAŢIEI
Constituirea unui număr mare de comisii de lucru permanente în şcoală (altă reminiscenţă stalinistă) conduce, inevitabil, la gestionare unui număr la fel de mare de dosare, cu tot ce presupune acest lucru: - redactarea deciziilor;
- acoprirea cu hârtii doveditoare pentru activitatea comisiei;
- un imens buget de timp alocat de manager gestionării fluxului de hârtii şi, implicit, timp mai puţin pentru coor-
donarea activităţilor.
Pentru eficientizarea activităţii manageriale, în contextul descentralizării, considerăm că aceste aspecte, urmărite de fiecare comisie în parte, ar putea face obiectul activităţii C.A., care, la fiecare şedinţă ordinară, ar putea să le treacă în revistă şi să ia hotărâri pentru rezolvarea problemelor apărute. Consemnarea acestora s-ar putea face într-un singur proces verbal, iar materialele aferente, incluse într-un singur dosar.
CONDUCEREA ŞCOLII.
Directorul unităţii de învăţământ să fie ales, prin vot secret, în cadrul Consiliului Profesoral, pentru a sluji interesului şcolii. De asemenea, Directorul să poată fi demis, în cadrul aceluiaşi Consiliu Profesoral, oricând, în urma unei moţiuni susţinute de 30% din cadrele didactice, prin vot secret, cu peste 50% din totalul cadrelor didactice.
Condiţiile de apartenenţă la Corpul Experţilor în Management Educaţional sunt, preponderent formale (efectuarea unor cursuri cu credite-adesea plătite), iar experienţa, probitatea morală şi profesională, încrederea de care se bucură un leader nu sunt suficient punctate. Aceasta va duce la demotivarea leaderilor autentici şi la încurajarea veleitarilor, tari în dosare, să participe la conducerea unităţilor de învăţământ. Conform principiilor descentralizării, ar trebui realizat un corect raport între aceste aspecte.
EVALUAREA ŞCOLII:
1. Evaluarea externă a şcolilor să se facă de către organisme neutre, neafiliate MEN, care să respecte principiile ergonomiei intelectuale şi să aplice teste standardizate elevilor şi fişe de opinie părinţilor. Nu să se evalueze procesul de evaluare internă, ci rezultatele muncii la clasă, astfel încât imaginea şcolii, rezultată în urma acestei evaluări, să fie cât mai aproape de realitate.
2. Corectitudinea în evaluarea şi ierarhizarea elevilor pentru admiterea la licee este indispensabilă, pentru că are, în primul rând, un rol educativ. Un aspect esenţial pentru corecta derulare a Evaluării Naţionale, este acela al NEUTRALITĂŢII COMISIILOR DE EXAMEN DIN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT, lucru absolut necesar şi în viziunea noastră şi a părinţilor, având în vedere că notele de la aceste teze ierarhizează elevii din tot judeţul, în vederea admiterii la liceu. Există o tentaţie naturală a profesorilor de a-şi „ajuta” elevii la şcolile unde nivelul e slab. Există, încă o tendinţă a şcolilor de a-şi „cosmetiza” rezultatele, pentru a ieşi în faţă (vechea boală a cifrelor din perioada comunistă ). Orice astfel de „ajutor” este de natură să producă o ierarhizare incorectă, lucru dăunător educaţiei. Sunt dezavantajaţi elevii serioşi şi şcolile serioase.
3. Evaluările finale ale elevilor ar fi mai apropiate de scopurile şcolii dacă s-ar realiza cu un set de itemi din toate materiile (de exemplu 100 întrebări cu câte trei variante de răspuns, aranjate diferit pe fiecare fişă de examen). În acest fel s-ar evalua cunoştinţele asimilate de elev şi nu dopajul de ultim moment; n-ar mai exista obiecte „importante” şi „celelalte”. Elevul nu ar mai trebui să „tocească”.
DEZVOLTAREA CERCETĂRII - PROMOVAREA CELOR VALOROŞI.
Profesorii universitari să fie remuneraţi, preponderent, în funcţie de rezultatele din cercetare şi nu în funcţie de numărul de studenţi şi, atunci, ar căuta elevii cei mai buni pentru a-i atrage, cu burse de studiu şi, apoi, să-i implice în proiectele de cecetare. Astfel, valorile umane nu ar mai părăsi România.
prof. Tiberiu Dima
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 7
Adaugă comentariu
elena, acum 3206 zile, 2 ore, 32 minute, 12 secunde
Violeta, acum 3206 zile, 11 ore, 16 minute, 27 secunde
Tina, acum 3206 zile, 16 ore, 11 minute, 8 secunde
Daniela, acum 3206 zile, 18 ore, 27 minute, 48 secunde
Daniela, acum 3206 zile, 18 ore, 39 minute, 33 secunde
Oana, acum 3206 zile, 19 ore, 14 minute, 55 secunde
Daniela, acum 3206 zile, 21 ore, 3 minute, 37 secunde 
