Din pivniţa cu citate, de prin ZdV adunate
Fevronia Stoica după ce Oprişan a marginalizat-o în PSD îşi arată colţii. Ea se autointitulase pe vremea când era senator, 2001-2004, prima feministă a ţării. O autentică Simone de Beauvoir a Vrancei. Mândră, având mereu replica la ea, nu se dă în lături să-l articuleze ”bărbăteşte” pe baron.
”Am încercat să shimb Codul Penal, să aduc femeile pe aceeaşi treaptă cu bărbaţii. Nu vreau ca un bărbat să hotărască aşa cum a făcut colegul meu Marian Oprişan care a spus clar: Nu votaţi femeile şi... m-a lăsat la marginea partidului.”ZdV, Vineri, 10 martie 2005.
A mers mai departe acuzându-l pe Oprişan că e dictator, dar nu a izbândit în mai noua sa luptă pentru un PSD mai curat, mai uscat, mai isteţ. Pentru o perioadă s-a regăsit pe sine în Partidul Noua Generaţie.
”Am intrat la Becali pentru programul său din domeniul Sănătăţii.”
Probabil cea mentală, deh...doamnă cu mari prinţipuri şi pretenţii. Intră doar pe uşa din faţă. Nu se încurcă cu mărunţişuri. Acum staţionează în gara PNL.
Constantin Guguianu a fost ofiţer de contrainformaţii militare la Tecuci, fapt pentru care a fost foarte îndrăgit şi apreciat de fostul senator Jan Vraciu care l-a şi făcut secretar general al PD Vrancea. Cum a ieşit în 2004 consilier judeţean a şi trădat imediat Alianţa DA şi a sărit în barca PSD, unde e la mare cinste.
”Schimbările în PSD ar fi trebuit să înceapă cu Oprişan deoarece se află în vârful piramidei corupţiei din judeţul Vrancea. De ce? Pentru valizele de bani pe care le-a cărat la conducerea superioară.” ZdV, 20 august 2003.
Horia Furtună era de 6 luni vicepreşedintele Consiliului Judeţean şi mâna dreaptă a lui Oprişan. Era şi preşedintele partidului lui Dan Voiculescu şi se părea că va pune prefectul în dauna celor de la Alianţa DA. Interesante sunt criteriile de nominalizare.
”M-am gândit la cine are rezultate, cine vine la Bucureşti atunci când îl chem eu şi astfel m-am gândit la Mustea. Suntem şi neamuri.” ZdV, Luni 3 ianuarie 2005.
În 2008 îi regăsim în PDL pe amândoi antrenând o tânără speranţă politică. Pe ginerică dar şi fiu în aceeaşi persoană, pe Mustea Răzvănel. Ca să vezi, tot ca între neamuri.
În 2005, ca parte a Alianţei DA,PNL îl pune subprefect pe Manole Merchea prin susţinerea necondiţionată a lui Corneliu Momanu, şeful pe atunci al PNL. Fire reflexivă, acesta îşi expune programul înnoitor.
”Aş dori să mă adresez şefilor instituţiilor descentralizate. Deşi nu sunt o persoană habotnică am tendinţa să vă amintesc preambulul tablelor lui Moise: Eu sînt Domnul Dumnezeul tău. Să nu ai alţi Dumnezei în afară de mine. Să nu te închini lor şi să nu slujeşti lor.” ZdV, Luni, 17 ianuarie 2005.
Vorba ceea: şeful e şef şi-n pielea goală. Aşa că să-i dăm lui Merchea, ce-i al lui Merchea şi numai al lui Merchea. Inocenţa.
După ce în 2000 îl susţine pe faţă pe Omul care sfinţeşte locul, adică pe dnul Bacinschi, în 2008 profesorul Popoiu o coteşte ca la Focşani şi îl susţine pe dnul Trăşculescu. Contra amicului Didi. Argumentele sunt curat pedagogice.
”Diferenţa dintre un politician tânăr şi unul mai bătrân constă în faptul că cel tânăr se bate cu pumnii în piept, iar cel bătrân cu pumnii în cap.”ZdV, 30 aprilie 2008.
Arestarea lui Trăşculescu, în noiembrie 2012, îl determină pe dl Popoiu să ia inspirata decizie de a părăsi PDL-ul care începuse să ia apă. Rămâne cu o performanţă neegalată în domeniul refomei învăţământului, domeniu pe care cu onor l-a condus: 4 dintre inspectorii şcolari promovaţi de domnia sa îi erau neamuri. Ce coincidenţă!
Corneliu Momanu şi-a dorit mult să mai candideze şi-n 2008. Merita! Credea sincer că Mustea îi va fi sponsor iar Alin, zis şiTra la la, îi va fi sprijin la bătrâneţe.
”Mai mult ca sigur o să candidez pentru colegiul Focşani pentru că 34 de ani am muncit aici, jumătate din oraş e construit sub coordonarea mea. Am cu ce să mă laud. Selecţia se va face în funcţie de poziţia în sondaje, CV-uri dar şi contribuţii financiare şi sponsori. Eu am reuşit să conving mai mulţi sponsori pentru alegerile parlamentare.”ZdV, 17 iulie 2008.
Mai candidase şi-n 2000 la primărie dar nu reuşise să se lovească cu capul de pragul de 5% şi PNL nu a intrat în Consiliul Local. Laudele nu prea i-au fost de folos. Iar povestea cu cenuşiile blocuri ale Focşaniului ţine mai mult de retorica triumfalistă a PCR. Acum, un „vero muratore romeno” dă lecţii în domeniu ,deşi nu are vreo facultate.
Ziarişti dezinteresaţi l-au promovat pe Momanu ca deputatul cu cea mai mare rată de prezenţă la şedinţele Parlamentului. Şi cu toate acestea, tot nu a fost de-ajuns să treacă în mandatul următor.
”Au fost motive de ordin personal. A contat şi o oarecare dezamăgire în ceea ce priveşte activitatea Parlamentului. Aveam posibilitateasă îmi aleg orice colegiu”. ZdV, marţi 7 octombrie 2008
Se vede cât de colo că Momanu e un om serios şi sobru. A ţinut la partid. Nu a suflat o vorbă că banii lui Mustea şi privirea mereu condescendentă a lui Alin i-au suflat postul de deputat la care avea tot dreptul să viseze.
Vraciu şi Săpunaru nu s-au detestat dintotdeauna. Ba chiar au pus odată de-o răscoală contra tartorului. Blaga, mânios, le-a tăiat elanul invitându-i să-şi mai pună pofta în cui. Oricum acţiunea era fără cap. Vraciu dixit:
”Mi-am dat seama de la început că acţiunea de destituire a lui Oprişan e pe lângă lege, dar până la urmă am stat alături de liberali din solidaritate.” Vineri, 13 octombrie 2006
Aşa e omul Jan Vraciu. Un mare caracter. Putea treaba să fie ilegală, putea să fie stupidă, putea să fie negândită, omul nu te lăsa. Mergea cu tine până la capăt. Suferea dacă nu era solidar.
Cugetările mai sus relevate, însoţite de explicaţiile contextuale, dau măsura unora dintre cei care au condus destinele acestor locuri. Cu toţii sunt oameni cu convingeri puternice, cu toţii au fost animaţi de gândurile cele mai altruiste. Poate nu întotdeauna faptele s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor vrâncenilor, dar asta a fost şi din cauză că ştacheta a fost prea sus cocoţată. În res, cum zic ei: Facem ce trebuie! Pentru ei.
Dan NICHITA este avocat si scrie pe blogul VranceaAltfel.ro/