Focşaniul lipsei acute de speranţă
Ceva animaţie prin Piaţa Unirii „proaspăt” reconstruită, câteva amintiri istorice nevalorificate şi mai ce? Am fost în câteva oraşe mici şi mi-am dat seama că în altele, totuşi, s-a mai schimbat ceva. Sper să nu rămânem chiar ultimii.
Culmea este că această perioadă de tranziţie democratică şi spre economia de piaţă a adâncit disparităţile judeţene, regionale, naţionale şi, mai ales, cele europene. Ne tot străduim să ne aliniem, dar să ne aliniem la ce? La valori? La cultură? La economie? La democraţie? La politici naţionale sau europene? Sau toate laolaltă? La ce? Nu vi se pare că ne bazăm prea mult pe cei care sunt prea confuzi? Că fiecare grupuleţ acţionează după cum poate şi nu ştie stânga ce face dreapta? Ce mai poate fi în interesul cetăţeanului şi unde anume? În Focşani?
Cât timp nu va fi armonie politică, onestitate administrativă, dar şi cetăţenească, o colaborare frumoasă între autorităţi şi cetăţeni, toate conform legilor simple, sau normelor aplicabile, nu ştiu cum se va mai schimba ceva. Tot îmi şoptesc nişte „vrăbiuţe” că nu trebuie să mai aştept nimic bun, ci că va fi din ce în ce mai rău! Nu ştiu! Aşa o fi? Voi ce ziceţi?
Se împlinesc 29 de ani de când locuiesc în acest oraş. Practic, perioada de „democraţie” am petrecut-o aici, cu mici excepţii privind perioadele de studii. Am sperat şi am aşteptat evoluţii. Am sperat atât de mult, încât nu m-am îndurat să-l părăsesc, chiar dacă nu mi-a adus, locuitul aici, mari foloase, dimpotrivă. Nu mă pot lăuda nicăieri că oraşul meu este european. Vorba unui profesor de la Iaşi: „tot ce pătrunde nou, în ţară, ajunge la Bucureşti, dacă mai rămâne ceva, mai vine şi pe la noi”. Pe la noi însemnând Provincia. Aici „gătim resturi”!
Am văzut cum se prăbuşeşte industria, cum se restructurează economia locală, cum se depopulează oraşul, cum ne invadează sărăcia, în focuri de artificii. Am văzut însă şi alte oraşe din ţară, dar şi alte ţări europene, şi nu numai. Am văzut doar că indiferenţa distruge, şi atât! Există scuza, dacă urmărim arhive media, că nu s-au atras investiţii pentru că nu am avut Autostrada, nu am avut aeroport, nu am avut bani, nu am avut... Ok! Asta aud deseori! Nu avem cu ce! Dar cine e de vină că nu am avut aşa ceva? Am fi putut crea poli de atracţie şi dezvoltare regionale. Măcar să fi încercat.
Nouă? Ne lipsesc atât de multe încât mi-e teamă să nu omit ceva din lista lipsurilor!
Avem doar trei muzee pe trei străzi diferite şi goale, biserici închise în afara programului de slujbă, catedrala în construcţie, parcuri aproape fără arbori, magazine „hărţuite” şi de lipsa clienţilor şi a banilor, lipsa unui complex sportiv adevărat, fără bazin olimpic de înot, fără locuri de agrement, străzi îngropate în gunoaie şi străduţe neasfaltate de ani şi ani, dar plombate cu nisip, pe rând, tot timpul anului, până când va fi spulberată fiecare plombă de următorul viscol sau ger; un oraş fără piste de biciclete, fără platformă pentru role, fără mall, doar cu o Promenada în care tocmai s-a deschis un cinema, bunicel, dar care se va plânge curând de lipsa clienţilor; avem o lipsă acută de bani, proiecte şi investitori. O lipsă acută de populaţie, forţă de muncă şi oportunităţi de afaceri. O lipsă acută de posibilităţi de dezvoltare, măcar în tranzit. O lipsă acută de speranţă, în rândul oamenilor obişnuiţi!
S-a reuşit performanţa să ajungem cel mai sărac judeţ din ţară, să alungăm toţi muncitorii în afara graniţelor să poată câştiga un ban, să nu mai găsim forţa de muncă disponibilă, să ne confruntăm cu lipsuri şi reacţii în lanţ ale lipsei de strategii eficiente şi aplicabile, autorităţi locale care nu se prea înţeleg cu cele judeţene, o calitate a vieţii nesustenabilă în spaţiul focşănean şi prea „departe” de standardele europene.
Nu scriu să denigrez oraşul, ci reflectez doar o dezamăgire. Un potenţial de dezvoltare care s-a irosit, dar poate că nu e nici acum prea târziu să mai salvăm ceva. Au fost multe nereguli şi mai persistă. Există milioane de lei nerecuperate din amenzi, care nu se mai întorc la buget. Administraţia e greu de făcut. Managerii de departamente poate că nu sunt tocmai potriviţi. Politizarea excesivă şi acordarea de favoruri după interese subiective au afectat drastic „zalele” din tot lanţul economic şi social.
Poate se va realiza un plan sustenabil, o strategie durabilă, se vor realiza proiecte aplicabile, o promovare agresivă de atragere a investiţiilor ori a turiştilor, o gestionare eficientă a resurselor financiare şi umane, seriozitate, consecvenţă, responsabilitate la toate nivelurile, de la autorităţi, la cetăţeni şi invers, să se creeze o echipă. Speranţe deşarte? Utopie? Naivitate?
O echipă frumoasă a comunităţii este cea care va salva oraşul, plus vocea societăţii civile, implicarea tuturor şi nu canalizarea pe interesele individuale. Un individ poate fi un pilon micuţ, dar mai mulţi indivizi pot fi pilonii de susţinere a societăţii.
Aş mai fi scris ceva despre lista de străzi care vor fi asfaltate în această vară. Nu mai vreau să scriu atât de mult cât mi-am propus la început. Dacă citiţi acea listă publicată de ZdV, mulţi dintre dumneavoastră vă veţi regăsi speranţa că va fi reparată străduţa. Şi eu voi spera încă o clipă, până în iulie, deşi tot aştept de peste 20 de ani. Sper să nu le strice planurile, starea vremii. Ar fi încă un motiv să mai lungim o boală, nu-i aşa?
NU mai vreau să văd acest oraş încremenit în timp. Poate voi pleca, poate nu. Un om în plus sau în minus nu contează, dar o istorie se tot scrie în arhive de către oameni. Timpul curge şi viaţa noastră zdruncinată de lipsuri, de asemenea! Nu luăm nimic cu noi, dar cât trăim, putem oare, să trăim civilizat?
Alexandra TĂTARU
Alexandra Tătaru se declară cetăţean, profesor, blogger. Ea scrie pe blogul www.alexandratataru.ro.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
De același autor
Comunicat de presă Finalizarea proiectului ”Reabilitare energetică și lucrări conexe la corpurile C5, C6 și C7, Str. Cuza Vodă nr. 56”
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 5
Adaugă comentariu
Dan Gabriel Blog, acum 3303 zile, 7 ore, 9 minute, 57 secunde
leviathan, acum 3303 zile, 8 ore, 56 minute, 21 secunde
., acum 3303 zile, 11 ore, 16 minute, 30 secunde
nedumeritu", acum 3303 zile, 22 ore, 28 minute, 52 secunde
danb, acum 3304 zile, 3 ore, 36 minute, 34 secunde
post scriptum, acum 3303 zile, 13 ore, 43 minute, 14 secunde
R.A., acum 3303 zile, 20 ore, 1 minut, 37 secunde
danb, acum 3303 zile, 6 ore, 32 minute, 25 secunde 
