Opinii

Cartea unei epopei vrâncene: Împădurirea

Ziarul de Vrancea
8 mai 2014 1547 vizualizări
"Într-adevăr Vrancea e o altă lume”Al. Vlahuţă

Unicitatea spaţiului vrâncean, unul dintre cele mai vechi din rotundul românesc se manifestă prin trei caracteristici fundamentale: aşezarea Vrancei în cotul Carpaţilor, seismicitatea şi vocaţia libertăţii, relevate pentru prima dată de către domnitorul-cărturar, Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei.
Epopeea vrânceană are două icoane care îi luminează istoria: Legenda Vrâncioaiei şi Procesul Dezrobirii, care-l îndreptăţesc pe vrâncean să afirme cu mândrie originea sa nobilă pecetluită de însuşi domnitorul-sfânt Ştefan cel Mare.
Procesul cu vistiernicul Constantin Roznovanu şi apoi cu boierii Lipăneşti, cazuri unice în istoria noastră, au demonstrat solidaritatea vrânceană şi vocaţia libertăţii, dar au şi deschis drum larg distrugerii Obştiei Vrâncene, prin "aruncătoarea” - împărţirea munţilor pe sate şi pătrunderea capitalismului în această zonă, fapt ce adus la crucificarea codrului vrâncean.
Prin pătrunderea societăţilor forestiere la începutul secolului trecut, în vestiţii codri ai Vrancei, s-a produs cel mai mare dezastru ecologic naţional - "imense dealuri de noroi care se scurgeau la vale” - şi cele mai mari drame umane, comparabile ca agresivitate doar cu crimele conchistadorilor spanioli în ţinuturile din America şi din alte părţi ale lumii. "Suntem ca viermii care se fac la rădăcina de hrean. Oricât de amar ar fi hreanul, ce pot face decât să-şi ducă mai departe amărâta lor viaţă”.
Zilele trecute, preocupat de rezolvarea unor probleme personale şi diurne, trecând prin piaţă, la un chioşc de ziare mi-a căzut sub ochi, o carte: Ing. Neculai Bogdan - Vrancea Arhaică, istoric. Cauzele distrugerii ecosistemului forestier. Lucrări întreprinse pentru redresarea lui.
Am achiziţionat-o imediat cunoscând autorul, deoarece titlul m-a atras în mod irezistibil şi am purces imediat la lectura acesteia, ca unul interesat de trecutul istoric şi legendar al acestui ţinut.
Cunosc autorul din discuţii cu alte persoane, dar şi cu domnia sa, atunci când m-am documentat pentru lucrarea: Costică Neagu - Negrileştii Vrancei. Îi ştiam pasiunea pentru ecologie şi i-o ştiu toţi focşănenii care au răgazul să se oprească, în trecere pe Strada Cuza Vodă, nr. 42-C, va avea surpriza să descopere un mic, dar superb parc dendrologic - "Specii forestiere şi decorative din spaţiul verde” -, unde au fost adunate 68 de specii, parc înfiinţat şi întreţinut de inginerul Neculai Bogdan. Ce s-ar întâmpla, dacă fiecare şcoală sau liceu ar face acest lucru, în curtea sa sau în "parcurile”, la modă în fosta conducere politică, părăsite şi părăginite ca nişte lucruri fără niciun folos, de care nimeni nu-şi mai aminteşte... 

Înainte şi după marea împădurire

Am asistat cu totul întâmplător la o discuţie cu regretatul ing. Mircea Diaconu, în care dl Neculai Bogdan îl ruga pe Mircea Diaconu să-l ajute să-şi tipărească lucrarea. Chiar s-a discutat atunci ca să fie publicată la Editura Terra, dar Mircea Diaconu a plecat la cele veşnice şi… iată că zilele trecute am văzut lucrarea la un chioşc de ziare din Piaţa Moldovei.
Amestec de legendă şi istorie, lucrarea cuprinde trei capitole: Cap. I. Istoric şi caracteristici fizico-geografice şi forestiere din zona Vrancei; Cap. II. Pădurea şi istoricul pădurii vrâncene; Cap. III. Istoricul degradării terenurilor din Vrancea, lucrări de recuperare a acestor terenuri.
Acestor capitole, autorul le adaugă o iconografie de peste 200 de fotografii, fabuloasă mai ales prin perspectiva prin care prezintă meleagul vrâncean: înainte şi după marea împădurire (1957-1990).
Lucrarea domnului Neculai Bogdan îmbină elementele tehnice concrete cu fabulosul şi legenda. Nu ştii ce să admiri mai mult: statura ştiinţifică şi profesională  ("Pe lângă activitatea de cercetare, conduceam şi lucrările de pregătire a terenului şi de plantare pe toate terenurile degradate din Vrancea.” p. 12), sau dimensiunea realizărilor practice impresionante prin muncă şi pasiune: "Din cele 80 de mii de hectare câte s-au împădurit în Vrancea până în anul 1990, cel puţin 40 de mii de hectare mi-au trecut prin mână, de la seminţe, până la reuşita definitivă”. Pasiunea pentru profesia de silvicultor, a făcut "ca să fiu ataşat de această profesie, să mă apropii de viaţa puieţilor plantaţi ca de viaţa unor copii mici şi neajutoraţi”. (p. 12)
Istoria şi legenda Vrancei Arhaice sunt legate în mod inseparabil de pădure. Civilizaţiile vechi descoperite pe aceste meleaguri au la bază pădurea care a guvernat totul: ocupaţii, obiceiuri, datini, cultură, organizare socială, turism - atât cât este el etc.
Istoriei pe care o ştim din cărţi, autorul îi adaugă amănunte izvorâte dintr-o cunoaştere "la pas” a Ţării Vrancei. "În perioada 1950-1975 s-a proiectat şi executat o reţea de 750 de drumuri publice şi forestiere” (p. 23), drumuri care, dacă erau întreţinute şi modernizate puteau deveni nişte atractive trasee turistice.
În capitolul, "Pădurea şi istoricul pădurii vrâncene”, autorul ne aminteşte de o vorbă a regelui Carol I "Pornind războiul contra pădurii, agricultura luptă contra propriilor interese”, dar autorul ne arată că pădurea este mult mai importantă decât o spune Regele Carol: "Pădurea planetară produce anual, în jur de 15 miliarde tone de oxigen, asigurând în cea mai mare parte reoxigenarea atmosferei”, iar în ce priveşte pădurea vrânceană care a căzut victimă prostiei, naivităţii şi lăcomiei vrâncenilor, dar şi "societăţilor străine prădători şi distrugători de păduri”, care cumpărau cu 10-100 lei hectarul de pădure. Astfel, în perioada 1890-1937 s-a produs cel mai mare dezastru economic şi ecologic naţional.

"Vrancea cheală”

Văzându-se dimensiunile catastrofei, începând din 1937 s-a început limitarea dimensiunii acestui dezastru, s-a iniţiat o vastă campanie de împăduriri, dar apropierea războiului a încetinit această acţiune, iar după 1950 s-a început reîmpădurirea Vrancei, supranumită atunci şi "Vrancea cheală”, după tăierile sălbatice, după crucificarea codrului vrâncean.
Între cei care au pus umărul la această acţiune de interes naţional şi patriotic, se afla şi tânărul inginer silvic Neculai Bogdan, care avea puţin peste 20 de ani. Acesta notează în cartea sa următoarele: "În aceste împrejurări s-au împădurit în Vrancea în perioada 1950-1960, peste 23.000 de hectare, între anii 1961-1970, circa 17.800 ha, între anii 1971-1980, circa 19.200 ha, între anii 1981-1990, circa 15.100 ha, (în total 75.100 ha) După 1990, ritmul împăduririlor s-a diminuat. În 1990-1995, s-au împădurit doar 1.880 ha. Anual se plantau 10 milioane de puieţi”. (p. 65) În acea perioadă, pădurea a intrat în drepturile sale depline.
În continuare, autorul ne dezvăluie amănunte din acest efort epopeic pentru a reduce şi elimina factorii de eroziune din Vrancea, "regiunea cea mai afectată din ţara noastră”. De asemenea, ni se dezvăluie tehnicile de plantare în condiţiile unui teren abrupt şi inaccesibil, la care nu se putea ajunge decât cu piciorul sau cu calul, milioanele de puieţi fiind transportaţi samarizat, ca să nu mai vorbim de alimentaţia şi dormitul plantatorilor, pădurarilor, tehnicienilor şi inginerilor.
"La această acţiune a participat şi populaţia din zonă, s-a scris şi un marş al echipei silvice pe versuri de V. Militaru şi muzica de O. D. Rădulescu”.
Inginerul Nicolae Bogdan transmite în lucrarea sa şi un memento pentru vrânceni, dar nu numai pentru ei. "Sper ca lucrarea de faţă să arate generaţiei de astăzi cum arătau peisajele vrâncene acum 50-60 de ani şi să prezinte un semnal de alarmă pentru viitor, în special pentru consiliile locale ale satelor de deal şi de munte”.
Faţă de valoarea acestei lucrări, îmi exprim o mare nedumerire şi întreb Direcţia Silvică Judeţeană "Romsilva”, obştile de moşneni, Protecţia Mediului, cei care coordonează şi conduc Parcul Naţional Putna, cum de nu s-au mobilizat resursele necesare pentru editarea acestei lucrări în condiţii editoriale şi tipografice deosebite. Constatăm că lucrarea a fost editată de "Societatea Progresul Silvic” - felicitări, dar fără a fi înscrisă în Sistemul Internaţional de Catalogare a Cărţilor (ISBN), de ce nu a fost prezentată şi promovată în mediul cultural vrâncean, pentru ca oamenii să fie racordaţi la adevăratele probleme contemporane.

Dacă ilustrul şi pasionatul inginer Neculai Bogdan (foto sus) se poate mândri cu ceea ce a împlinit împreună cu generaţia domniei sale la care noi nu prea privim cu deferenţă, dumnealui ne avertizează asupra nenorocirilor care se profilează la orizont în privinţa tăierilor agresive care se practică astăzi.
Atenţie, vrânceni, că ne paşte o nouă nenorocire, dacă "nu se va găsi o minte luminată şi cu dor de binele neamului şi al ţării” (p. 60), care să facă din codru o avuţie naţională şi o resursă economică raţională care să asigure prezentul şi viitorul acestui popor. "Socialismul a intrat în colaps fiindcă nu a permis ca preţurile să spună adevărul economic. Capitalismul poate colapsa din cauză că nu permite ca preţurile să spună adevărul ecologic”. 


Costică NEAGU  


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.