A luat fiinţă “Clasa zero” în politica românească
Dacă în anii 90, pe fondul tulburărilor vieţii politice româneşti, nişte oameni ajunşi temporar în fruntea naţiei române puteau păstra, în discuţiile lor publice, un limbaj general acceptabil, decent şi cu mult respect, oamenii politici din fruntea României anului 2014 sunt repetenţi la acest capitol, fără şanse reale de a promova „clasa zero” din politica românească, spre obţinerea „licenţei bunului simţ”.
Să spui despre cineva, indiferent cine este acela că „este un jeg”, sau „ este o gâză” ori : „este nebun” pare, la prima vedere, un lucru cât se poate de obişnuit în România, având în vedere degradarea continuă a discursului, ca rezultantă inevitabilă a nivelului scăzut de educaţie şi cultură.
Însă, pare stupefiant că aceste cuvinte uzitate prin: mahalale, târguri, oboare de vite, bodegi, case de toleranţă, puşcării, aresturi, bande de hoţi, infractori notorii, traficanţi de droguri, traficanţi de carne vie, criminali, beţivi etc etc., au fost împrumutate ca arme de luptă politică şi de: Preşedintele României, de Primul ministru, miniştri şi şefi de parlament, sau de viitorul Preşedinte al României. (Traian Băsescu, Victor Ponta, Crin Antonescu, Dragnea...)
Aşadar, după cum putem vedea cu toţii, Dumnezeu a tunat şi i-a adunat în aceeaşi ogradă a impoliteţii şi digraţiei de limbaj, atât pe cei care se pregătesc să plece din fruntea ţării, cât şi pe ceilalţi, care ne vor conduce de mâine încolo.
Blestemat neamul acesta românesc să trăiască numai în derivă ani de zile, fără urmă de speranţă că va vedea şi el vreodată luminiţa aceea de la capătul tunelului, despre care vorbim de atâţia ani...
Rusine, fraţilor! Atât lor, celor care folosesc acest limbaj pe televizoarele noastre, uitând că mai sunt şi femei şi copii în ţara pe care o conduc, dar şi nouă, celor care îi tot votăm din patru în patru ani, ca orbii! Aşa ne trebuie!
Gheorghiţă Mocanu