Opinii

Furtuna pe Marea Neagra

Alina Mungiu-Pippidi
19 nov 2007 420 vizualizări
Am fost in Georgia saptamana trecuta, tara a carei independenta Romania a recunoscut-o prima dupa destramarea URSS. Georgia e o tara de cealalta parte a Marii Negre a carei frontiera directa cu Europa e chiar marea.

Iar Uniunea Europeana cu care se invecineaza suntem chiar noi, incepand cu 1 ianuarie 2007. Numai atat si ar fi destul ca sa ne pese de soarta Georgiei. Dar e mai mult la mijloc. Georgia e o mica democratie in devenire, proamericana si proeuropeana, cu doua regiuni separatiste sprijinite de Rusia. Revolutia trandafirilor din Georgia in 2003 a deschis drumul celei portocalii din Kiev din 2004. Tara e traversata de conducte care aduc gazul din regiunea Caspica inca din secolul XIX, cand antreprenorii se numeau Rotschild si Alfred Nobel, iar teava era de lemn. Banca Mondiala a declarat Georgia in 2006 tara care a facut cel mai mare progres din lume, atat la capitolul dezvoltare, cat si la calitatea guvernarii. Declararea starii de urgenta pe 5 noiembrie, ca raspuns la o demonstratie pasnica pune totul sub semnul indoielii. Ca ºi Balcanii, Caucazul e un nume de rau augur. Esti in Caucaz, ca sii in Balcani, numai daca iti merge prost. Tarile care se emancipeaza din asemenea regiuni lasa numele in urma celor care nu reusesc. Din Balcani au evadat pe rind Grecia, Bulgaria, Slovenia, Croatia, si cu noi. Din Caucaz nu a scapat inca nimeni. Revolutia georgiana a fost prima din noua serie postcomunista. In 2003 manifestantii au invadat Parlamentul in care vorbea presedintele Sevardadze, clamand falsificarea alegerilor. Deputatul Sakasvili, inalt si frumos, lovea cu un trandafir peste putinii gardieni care se incumetau sa-i stea impotriva si ii striga lui Sevarnadze sa coboare de la tribuna. Mai tarziu spunea la camera, radios "Nici un foc de arm! Schimbarea s-a realizat fara nici un foc de arma! Sunt mandru ca am dovedit ca suntem in Europa!". De atunci a fost ales preºedinte cu 97% din voturi, a eliberat a treia regiune care se autoguverna, Ajaria, si a expediat in Rusia pe despotul local. Economia creste cu 10%. Si pune mare parte din bani pe cheltuieli militare. Cele doua conflicte din Georgia se aseamana, dar se si deosebesc de Transnistria. La destramarea Uniunii Sovietice in 1990 cele doua erau regiuni autonome. Abhazii nu mai ocupau decit 20% din teritoriul lor tradiÃional. Osetii sau alanii formau inca majoritatea in Osetia. Spre deosebire de pensionarii sau familiile Armatei Rosii din Transnistria, stabiliti recent, aceste populatii caucaziene sunt stravechi. Scenariul care a urmat a fost insa similar cu Transnistria. Ambele au incercat sa capete si mai multa autonomie, si au imbrstisat cauza Uniunii Sovietice, in vreme ce la Tbilisi se desfasura o revolutie nationalista si anticomunista. Centrul a incercat sa recapate controlul, dar a pierdut in ambele regiuni. în Abhazia, peste 200 000 de civili s-au refugiat in fata contraatacului abhaz, sustinut de voluntari din Cecenia si de rusi. Nu s-au putut intoarce pana astazi. In Osetia, zeci de mii de refugiati au trecut muntii in Federatia Rusa, in Osetia de Nord. Chiar dintre cei ramasi, mutÃi au capatat pasaport rusesc si circulatia e mai frecventa spre Rusia decat spre Tibilisi. Comunitatea internationala nu a reusit sa faca mare lucru pentru Georgia. In 2005, Rusia si-a folosit dreptul de veto la OSCE pentru a impiedica reinnoirea mandatului OSCE de a controla frontiera, si in ciuda eforturilor Georgiei de a obtine o misiune a UE in loc, aceasta nu s-a materializat. Nu din vina rusilor. Europaralizia. Incepand cu seara de 2 noiembrie cobor in fiecare noapte din hotel si ma amestec printre demonstrantii are ocupa strada din fata Parlamentului. Totul pare o repetitie a Revolutiei trandafirilor. Mai multi mi se jura ca au fost si la aceea. Cat despre nemultumirile lor, ele sunt de doua feluri. Cei multi si saraci se plang ca au ramas tot saraci. Desi economia creste cu 10 % ºi bugetul a crescut datorita bunei administratii si a dat afara toata politia de trafic, care percepea circa 100 de dolari in bacsisuri pentru un sofer care venea de la Erevan, de exemplu), banii s-au dus pe elicoptere si tancuri. Cei bine imbracati imi spun ca e un dictator. Manifestantii vor o republica parlamentara, in care presedintele sa fie ales de parlament si sa nu mai aiba decat putere de reprzyentare. Cum ar arata aceasta nu e greu de ghicit, e destul sa te uiti la ei. Fiecare din colaboratorii lui Sakasvili care s-a certat cu el a facut cate un partid nou. Doi nu s-au asociat sa faca un partid. Vor alegeri prezidenÃiale anticipate, dar nu au un candidat popriu. Oligarhul care finanteaza intreaga demonstratie, un alt fost prieten si patron de televiziune, acum acuzat de relatii privilegiate cu Rusia, ar vrea sa candideze chiar el. Ceilalti dau asigurari ca nuiil vor sustine. Candidatii banuiti de relatii cu Rusia nu sunt populari aici. Pe 7 noiembrie politia a incercat sa restabileasca traficul, ca la noi in 1990. Manifestantii au rupt cordonul. A urmat represiunea si proclamarea starii de urgenta. Sute de oameni s-au prezentat la spitale afectati de gaze lacrimogene sau batuti de politie, unul din ei chiar Avocatul Poporului din Georgia. Diversi oficiali afirma ca au dovezi ca se pregatea o lovitura de stat cu sprijinul Rusiei, dar nu le arata. Opozantii, care sunt unii chiar fosti ministri ai lui Sakasvili, dezmint. Spre seara sunt expulzati cativa diplomati rusi. Dupa Revolutia trandafirilor din 2003 ministrul de externe rus Igor Ivanov, care fusese martor ocular, isi exprimase dezacordul fata de pasiunea occidentala a democratiei prin revolutie de strada. "Nici denumirea de revolutie de catifea, nici cea de revolutie fara singe nu sint potrivite aici. Am fost martor la inlaturarea cu forta a unui presedinte legitim prin presiunea strazii", a spus el. Dar azi aceeasi tehnologie serveste contra revoluÃionarilor de ieri, care se intampla sa fie si dusmanii Rusiei. La presiunea occidentala, Sakasvili accepta alegeri anticipate in ianuarie.

Dupa cutremurul din 1977, Emil Cioran ar fi exclamat disperat despre Romania: "Sintem prost plasati". Astazi, vazand ce se intampla la Tbilisi, vedem ce sansa istorica am avut sa schimbam configuratia geopolitica in favoarea noastra. In vestul Marii Negre, acelasi gen de batalii si egoism politic iresponsabil de la noi nu mai au intensitatea existentiala din Caucaz. Orice s-ar intampla la noile alegeri sau la referendum, nu vor intra rusii. Basescu nu va trimite armata in televiziunea lui Voiculescu, cum tocmai a facut Sakasvili. Suntem in Europa. Generatia noastra va avea intotdeauna sentimentul dezamagirii fata de asteptarile lui decembrie 1989, dar asta pentru ca am asteptat prea mult. Altfel, e destul sa ne uitam la asemenea triste tari ca Georgia sa intelegem ce mult am realizat noi ca suntem in NATO si UE, la adapost de asemeena furtuni, cand intre cultura politica din tarile noastre nu e de fapt mare diferenta.

Cine e interesat de asemenea subiecte poate citi jurnalul meu din Caucaz, pe larg, in revista 22 de saptamina viitoare.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.