Comparatii duse cu pluta
în stalinism, atunci cind a făcut carieră tinărul Ion lliescu, erai deportat dacă aveai ceva pămint si nu doreai să il cedezi la CAP. Adică venea un securist si iti spunea că ai două ore să inghesui ce vrei intr-o valiză si te trezeai a doua zi cu toată familia in Bărăgan, unde aveai trasată o parcelă cu o ată, loc de construit bordei. Cam asa era in stalinism.
Ce este lustratia? Un instrument prin care tinerele democratii din estul Europei incearcă să se pună la adăpost (cu succes echivoc, dar asta el altă discutie) de influenta malefică a fostelor retele de nomenclaturisti mostenite de la sistemul comunist. Ideea este că dacă comunismul a falimentat si ne-a lăsat vai de capul nostru nu ar fi tocmai indicat să ne lăsăm condusi de aceiasi indivizi care doreau să ne dirijeze in construirea societătii comuniste. Ideea lustratiei nu era pe agenda initială a revolutiilor anticomuniste. Exista atunci speranta care s-a dovedit utopică că vor avea bunul simt să stea de o parte. Nu au stat. Si-au folosit resursele ca să rămină in continuare la putere. Iar Ion Iliescu este exemplul cel mai bun.
Dar ce li se intimplă sărmanilor fosti nomenclaturisti in caz că sint lustrati? Sint ridicati noaptea de acasă? Sint trimisi la muncă fortată ca să construiască autostrăzi capitaliste? Sint judecati in procese publice si declarati dusmani ai poporului capitalist? Asa ceva ar fi fost intr-adevăr stalinism pe dos. Dar lustratia le propune să stea pe bară citiva ani. Pot să facă afaceri linistiti, pot să isi scrie memoriile, pot chiar să fie sefi de partide. Doar că nu ar avea acces la anumite functii publice. Asa stalinism ar fi vrut să trăiască si Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, Mircea Vulcănescu si sutele de mii de romani care putrezeau in inchisori cind făcea Ion Iliescu carieră. Frumoasă comparatie lustratie "" stalinism, nu am ce zice.
Acum, văd altă comparație la fel de putin logică. CNSAS s-a apucat de cercetat dosarele inasilor prelati. Ce mai zarvă, ce mai bucium. Atentat la Biserica natională, urlă Ziua. Bineinteles, Traian Băsescu este la mijloc, stie sigur Sorin Rosca Stănescu. Chemat la audieri la CNSAS asa cum spune legea (pentru că e frumos să ceri si opinia impricinatului inainte să dai un verdict public), Bartolomeu Anania spune că această chemare ii aminteste de cum era scos din carceră de securisti si chemat la interogatorii. Tot respectul pentru suferintele bătrinului prelat in puscăriile comuniste, dar comparatia tot mi se pare aberantă. Măcar pentru că securistii nu te rugau frumos si nu te asteptau să vii cu soferul propriu la sediul lor, te cam săltau de acasă si nici nu era clar cind te mai intorci. Ca să nu mai zic că nu prea indrăzneai să-i refuzi cu scrisori deschise prin presă. Deci, ce comparăm?
