Problema lui Geoană
Stilul său sovăitor i-a jucat o mare festă. Partidul a luat-o inaintea sa, l-au fortat să ia o decizie. Marea problemă a presdintelui PSD este lipsa a ceea ce in engleză se numeste leadership, adică acea capacitate de a inspira si de a conduce, de a convinge oamenii că ai un plan si de a te face ascultat pentru că ei cred in planul tău. Cu părere de rău spun că Mircea Geoană nu are asa ceva.
Spun cu părere de rău pentru că am sperat multe de la el. în mod clar, Geoană reprezintă o altă categorie de lider PSD. Este departe de stilul unsuros, spăgar, smecheresc care s-a consacrat la virful acestui partid. Fiind atit de mult la putere in tranzitie, PSD a devenit tinta predilectă pentru lichelele smechere. După ce a avut curajul să se opună lui Ion Iliescu la acel celebru congres din 2005, Geoană a avut sansa să schimbe partidul. Am scris atunci un articol in care dădeam exemplul lui Tony Blair. Ajuns aproape la fel de surpinzător in fruntea Partidului Laburist, Blair a demonstrat curaj si leadership si a schimbat radical partidul pentru a-l putea controla. A rupt formatiunea de baza sa sindicală traditională, i-a schimbat fundamental ideologia invechit-socialistă, a trimis la pensie garda veche formată din dinozauri inăcriti de opozitie. Partidul Laburist a devenit New Labour (Noii laburisti), Blair a ajuns prim-ministru si a stat in functie 10 ani. îl indemnam in acel articol pe Mircea Geoană să urmeze exemplul: să facă schimbări dacă vrea să rămină in functie, să domine partidul prin initiativă, nu să se lase coplesit de el. M-a sunat atunci să-mi spună că i-a plăcut ideea si părea că a inteles-o.
Era doar un exercitiu de imagine. Geoană nu a schimbat PSD, ci s-a lăsat condus de el. S-a lăsat dominat de frică. Nu a avut un plan altul decit de a rămine in functie. Si asta s-a intors impotriva sa. Dacă vrei functie fără să deranjezi pe nimeni, pină la urmă cei din subordine isi vor simti frica si te vor ocoli. încercind să-i impace pe toti, Mircea Geoană a pierdut initiativa. A condus in contrareactie, pe ideile altora. Suspendarea lui Băsescu, o catastrofală decizie politică, nu a fost ideea sa, ci a cercului din jurul lui Ion Iliescu. El a plătit oalele sparte. Jocul confuz prin care vrea să fie si la putere si in opozitie a fost insă tactica sa si il caracterizează foarte bine: aminarea deciziei, tergiversarea, jocul de glezne. Acum, subordonatii l-au fortat să atace. Cind joci impins de la spate de altii nu convingi pe nimeni. întilnirea de la Bran ar putea fi sfirsitul liderului Geoană.
