Nedumeriri
Am aflat astfel, cu mirare, ca semnatarii apelului s-ar face complici cu intentia lui Basescu de a fi un presedinte autoritar, dupa modelul Lukasenko. Ca sa vezi!
Marturisesc din capul locului ca motive de nedumerire, ca sa nu zic de stupoare, am avut cu duiumul in vremea din urma. Mi-e si greu sa le tin socoteala, fiindca realmente se aduna de la o zi la alta. Voi face astazi trimitere doar la citeva lucruri ce au, intre ele, o anume legatura. M-a nedumerit, asadar, insistenta cu care parlamentarii i-au cerut imperios presedintelui Basescu sa se scuze pentru faptul ca i-ar fi jignit. Nu vreau sa spun cu asta ca Traian Basescu a fost tandru cu cele doua camere si ca le-ar fi spus deputatilor si senatorilor numai dragalasenii. Dar cel in masura sa ceara scuze a fost, mai intii, presedintele Basescu insusi, pentru modul incalificabil in care a fost primit, in decembrie, discursul sau despre Raportul Tismaneanu. Circul odios pe care l-au facut parlamentarii PRM, sub blinda obladuire a lui
Nicolae Vacaroiu si cu complicitatea pasiva a celorlalti deputati si senatori va ramine o pagina neagra in istoria vietii parlamentare romanesti. Credeti ca autorii acelor manifestari huliganice au avut cea mai mica intentie de a- si prezenta scuze? Credeti ca acest gind le-a trecut prin minte pesedistilor, aliati obiectivi (si fideli, dupa cum se vede) ai peremistilor? Credeti ca pe Nicolae Vacaroiu l-a incercat
vreo parere de rau, vreo urma de regret? Nicidecum. în schimb, l-au somat pe Traian Basescu sa-si faca mea culpa si, dupa ce au amenintat cu scandal, au absentat de la sedinta in care presedintele se adresa Parlamentului. Din agresori au devenit victime, din scandalagii au devenit justitiari inflexibili. Sint intratabili, au descoperit brusc ca au o coloana cerebrala de o verticalitate exemplara. Blocheaza functionarea institutiilor statului? Foarte bine, de altfel aceasta e entru ei un motiv de mindrie. Sfideaza in deplina impunitate. Spre hazul, sau spre tristetea, galeriei. M-au nedumerit, apoi, reactiile patimase
provocate de apelul lansat, in urma cu zece zile, de un grup de intelectuali. Am scris si vinerea trecuta despre sensul pe care eu il acord acestui apel (ideea la care tin fiind aceea a unei normalizari a relatiilor dintre partidele aflate la guvernare) si nu vreau sa ma repet. în mod cert, textul apelului era
ameliorabil si unele exprimari ar fi trebuit nuantate; a fost insa redactat sub regimul
urgentei si, oricum, nu se putea tine cont de toate opiniile si pozitiile semnatarilor. Dar de aici si pina la acuzele care au venit, nu o data in forme violente, din toate directiile e cale lunga. Nu m-a mirat ca Daniela Buruiana a exprimat, in termeni europeni, nu-i asa (doamna cu pricina e si europarlamentar),
punctul de vedere al PRM-ului: apelul e un "jeg". M-au surprins insa reactiile altor intelectuali, multi dintre ei cu statut de formatori de opinie, care au devenit dintr-odata de o intransigenta vigilenta. Am aflat astfel, cu mirare, ca semnatarii apelului s-ar face complici cu intentia lui Basescu de a fi un
presedinte autoritar, dupa modelul Lukasenko. Ca sa vezi! Oameni de carte avansau astfel de
idei si la televiziunea publica, intr-o dezbatere despre care nu ne putem inchipui ca ar fi fost tolerata in vremea regimului Iliescu. Atunci televiziunea publica facea sluj in fata presedintelui si a primului ministru. Acum Ion Iliescu este cel care da lectii de moralitate si de pedagogie politica. Dar cea mai comica
reactie a apartinut altui intelectual de vaza, dom\' profesor Dan Voiculescu, presedintele Partidului Conservator, supranumit Partidul 1%. Dan Voiculescu a incercat mobilizarea intelectualilor anonimi, dupa modelul - presupun - unor organizatii in voga in Occident, acelea ale alcoolicilor anonimi. A
mai declarat omul venit de la Crescent ca singurii indivizi ce conteaza in viata cetatii sint cei care creeaza locuri de munca. îi pretuiesc si eu foarte mult, dar ideea emisa de Dom\' Profesor e o simpla diversiune. Spun Dom\' Profesor pentru ca astfel se si prezinta Dan Voiculescu pe site-ul sau personal, foarte mindru de cariera universitara inceputa in 1996 si intrerupta, daca am inteles bine, citiva
ani mai tirziu. Presedintele partidului care il are printre lideri pe un alt intelectual anonim, faimosul Popescu-Piedone, trece in site ca a absolvit ASE-ul in 1974 cu distinctia "magna cum laudae" (sic!). Corect e, bineinteles, "magna cum laude" dar nu-mi amintesc sa se fi acordat pe atunci astfel de distinctii in invatamintul nostru superior. Mai spune Dom\' Profesor despre propria persoana, pe site, ca
"ii plac foarte mult copii" (sic!). Corect este, iarasi bineinteles, "copiii". Acest ton elevat anima toate rubricile site-ului, ce reflecta profilul unui intelectual adevarat. Adica unul care ofera locuri de munca.
M-a nedumerit, in fine, modul in care familia lui Petre Roman a inteles sa faca publica o situatie strict privata. Fostul companion al lui Ion Iliescu a avut, de la un timp, mai multe prestatii la OTV, ceea ce era
un semn clar de degringolada. Iata ca viata lui personala a ajuns subiect de emisiune pe postul respectiv, eclipsind peripetiile cuplului Bahmuteanu-Prigoana. Cea mai aiuritoare declaratie a avut-o dna Roman, declaratie ce a constituit pretextul unei sclipitoare tablete semnata de Mircea Dinescu in Adevarul. Dna Mioara Roman a pretins, nici mai mult nici mai putin, ca plecarea de la domiciliul conjugal a
lui Petre Roman este rezultatul unei manevre diabolice a lui... Traian Basescu. Aceasta zguduitoare dezvaluire arata, intr- adevar, ca intelectualii semnatari ai apelului sint niste naivi.
