VIDEO + Foto | Traditii şi Obiceiuri de Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici în Vrancea și-n alte zone ale țării
Pe 9 martie creştinătatea ortodoxă prăznuieşte sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici. Se spune că această zi păstrează urme rituale ale unui străvechi început de an agrar celebrat la echinocţiul de primăvară - 9 martie - fiind hotar între iarnă şi vară - între zilele geroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor.
Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. În sate se obişnuieşte ca în ziua de Cap de Primăvară - 9 martie -, cei care lucrează pământul să scoată plugul la arat. Apoi, plugarii încheiau înţelegeri pentru a se ajuta la muncile de primăvară. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zile calde, ale moşilor, până în 17 martie. Tot astăzi gospodinele dau de pomană mucenici sau măcinici, de sufletul Sfinţilor 40 de Mucenici, care făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia, care şi-au jertfit viaţa pentru credinţa creştină. Aflând despre credinţa lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Pentru că au refuzat, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare, fiind aruncaţi în lacul Sevastiei. La miezul nopţii, unul dintre cei 40 de mucenici a ieşit din apă, din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei rămaşi să îndure gerul au început să se roage şi mari minuni s-au petrecut: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldaţii de pază, văzând că o cunună din cele 40 pogorâte peste mucenici nu are peste cine să se aşeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că şi el este creştin.
În ziua de Măcinici se suprapun două sărbători de înnoire a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, 40 la număr, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru dreapta lor credinţă.
În Vrancea nu-i casă în care în această zi, să nu se coacă măcinici. Unşi cu miere şi daţi prin nucă, măcinicii se dau de pomană de sufletul morţilor, cu o lumânare aprinsă şi un pahar de vin, spre pomenirea strămoşilor.
În ziua de Cap de Primăvară - 9 martie - , plugul era scos în curtea gospodăriei şi la el se înjugau boii. Apoi urma un adevărat ritual magic, credinţa fiind că „una din grijile Strigoilor este să împiedice pe oameni la pornitul plugului” (T.Pamfilie – Duşmani şi prieteni). În Moldova, Transilvania, Bucovina şi Basarabia, de coarnele boilor sau de plug se atârna un colac din grâu în formă de 8 făcut la Crăciun şi păstrat special pentru Pornirea Plugului, urmând ca după Pornirea Plugului, o parte să fie mâncat de plugari şi vite, o parte fiind îngropată în brazdă.
În Bucovina, se aşeza în curte o strachină cu apă sfinţită la Bobotează - cu un mănunchi de busuioc uscat, un vas mai mic cu boabe de grâu, o mână de sare şi un ciob de oală cu tămâie aprinsă. Vasele trebuiau ocolite de trei ori în sensul mersului soarelui pe cer, apoi se ocolea plugul şi boii, stropindu-i cu apă sfinţită şi tămâindu-i. La sfârşit, vasul cu tămâie se spărgea de coarnele boilor, iar apa sfinţită li se vărsa pe picioare. În acest timp gospodina spunea un descântec:
„Precum nimic de tămâie şi aghiasmă / nu se poate apropia / Tot aşa / De arătură şi sămânţă / Nu se pot apropia / Şi de dobitoacele noastre.”
„Cât de curată e tămâia / Şi aghiasma / Aşa de curaţi şi voi să umblaţi / Nicicând să nu daţi / Peste vreun moroi / sau vreun strigoi / Să vă facă rău” ( S.Fl.Marian).
În această zi există obiceiul să se bea 40 sau 44 pahare de vin. Oamenii credeau că vinul băut la măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea bea atâtea pahare pline cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin. Aşa cum fac femeile în Zilele Babelor şi bărbaţii îşi aleg dinainte o zi, începând cu 10 martie – timp de 40 de zile ( după numărul Mucenicilor). Cum va fi vremea atunci, aşa îi va fi sufletul lor tot anul.
Tot acum se scot stupii din adăposturi, se curăţă fagurii uscaţi, se recoltează mierea folosită pentru leacuri, apoi stupii se ung cu rachiu de drojdie şi zeamă de mucenici, ca să se înmulţească albinele şi mierea. Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. ( Janine VADISLAV )
Vizionați și:VIDEO | Secretul celor mai buni Măcinici din Vrancea.VIDEO difuzat de Ziarul de Vrancea pe plaforma ZdV TV în anul 2016
Citiți și: VIDEO + Foto | Tradiţii şi obiceiuri din moşi strămoşi, de Măcinici, în comuna Spulber ;
Ziua de măcinici - tradiții, obiceiuri și superstiții în comuna Broșteni, județul Vrancea;
Galerie foto | Tradiţii şi obiceiuri de Măcinici la Dragosloveni, comuna Soveja;
VIDEO!!!Secretul celor mai buni Măcinici din Vrancea;
FOTO | Tinerele gospodine din comuna Broşteni duc tradiţiile şi obiceiurile de Măcinici mai departe;
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Evenimente speciale
