VIDEO + Foto | Dagherotipul memoriei - lansare de carte la Focşani
Vineri, 15 ianuarie 2021, cartea jurnalistei Janine Vadislav, „Adam Nour cel Bun”, a fost prezentată şi focşănenilor. Gazdă primitoare, care a creat o atmosferă prietenoasă, a fost Centrul Cultural Vrancea, amfitrion fiind cunoscutul pictor Liviu Nedelcu. Invitaţii au fost primiţi în frumoasa Pinacotecă unde poate fi admirată o colecţie de tablouri purtând semnătura unor pictori contemporani.
Au fost prezenţi doamna Valeria Manta Tăicuţu, critic literar, prozator şi poet, domnul Nicolae Tăicuţu, cu o bogată activitate poetică, criticul literar Stan Brebenel, din Rm. Sărat, scriitorul Petrache Plopeanu, criticul şi istoricul literar Ionel Necula, din Tecuci, pictoriţa Elena Bîrhală, public iubitor de literatură, în limita locurilor disponibile, păstrându-se distanţarea fizică impusă.
După prezentarea oaspeţilor, au început discuţiile privind romanul supus dezbaterii.
VIDEO:vrancea centrul cultural
„Suntem aici ca să lansăm o carte a unei scriitoare vrâncene prin nimic mai prejos de scriitorii naţionali, sau de cei din afara ţării. Prima oară la Odobeşti, în cadrul „Săptămânii Culturii Odobeştene” şi acum aici, fac o trimitere la scriitorul Haruki Murakami. De ce fac această legătură? Pentru că scriitura lui Janine Vadislav este una asemănătoare cu fantasticul lui H. Murakami, pentru că autoarea este capabilă să creeze un fantastic din cuvinte româneşti, din imagini trecute, prezente şi viitoare, pentru că este vorba de o carte care ar putea fi transpusă într-o reprezentare teatrală. În general, când citesc o carte, îmi vin în minte imagini, iar aici imaginile care mi-au venit au fost cele legate de scriitura lui H. Murakami, de insolitul numelor personajelor şi mi-am dat un răspuns: apropierea care există de numele bucovinene. Apoi am aflat că nu m-am înşelat, există un filon bucovinean în ceea ce priveşte întâmplările pe care această carte le narează. Este o carte care are toate acele elemente care fac din ea o carte demnă de a fi citită în orice timp. Este o scriitură atractivă, odată începută trebuie dusă la bun sfârşit. Doamna Janine Vadislav are stilul dumneaei, a spus scriitorul Petrache Plopeau, din Focşani.
VIDEO:vrancea centrul cultural
Doamna Valeria Manta Tăicuţu a vorbit despre personaje şi idealul pe care pare să-l caute fiecare dintre ele. Pentru unele idealul găsit este în profesia aleasa, altele îşi doresc iubire, sau linişte sufletească, pacea...
„În romanul „Adam Nour cel Bun”, Drăguţa, personajul pe care Adam îl vede peste tot, reprezintă o proiecţie imaginară, idealul feminin niciodată întâlnit într-o aventuroasă viaţă reală, în ciuda renumelui de bărbat frumos şi cu succes la femei.
Mia, soţia lui Adam, Brigida, Thea, sunt copii perfecte ale idealului De aceea despărţirea de ele se face cu uşurinţă. Drăguţa, în schimb, apare obsesiv în timpul şi spaţiul ficţional al romanului. Drăguţa este plăsmuită în ritualul magic al creaţiei....,” a spus doamna Valeria Manta Tăicuţu.
VIDEO:vrancea centrul cultural
La lansare a ţinut să fie prezent şi domnul Ionel Necula, cunoscutul critic şi istoric literar, prieten al scriitorilor vrânceni, de la Tecuci, chiar dacă textul domniei sale a fost publicat cu puţin timp înainte de lansare, în Ziarul de Vrancea.
Domnia sa a subliniat faptul că, după lansarea acestei cărţi o aşteaptă pe autoare alături de scriitorii care fac parte din Uniunea Scriitorilor din România, căci în scrisul vrâncean are deja un loc al ei.
„De-acum s-a consolidat în scris,” a dat verdictul domnul Necula.
VIDEO:vrancea centrul cultural
Ultima care a vorbit despre romanul „Adam Nour cel Bun” a fost dr. filolog. Teodora Fîntînaru (Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu Vrancea)
„Dagherotipul memoriei- eu aşa o văd pe Janine Vadislav, ca pe un mânuitor de dagherotip”
(N.R. dagherotip n., pl. urĭ (d. Daguerre, un inventator francez, și tip; fr. dagueréotype). Un fel de aparat fotografic vechĭ-conform dex.ro;DAGHEROTIPÍE s. f. Vechi procedeu de fotografiere, care fixa imaginile cu ajutorul unei camere obscure pe o placă de cupru argintată, sensibilizată cu vapori de iod și de brom. -conform dexonline.ro)
În spaţiul ei de adopţie este oraşul... Janine are o pasiune şi o plăcere de a scrie foarte interesant despre oraş, despre anumite părţi ale oraşului, din centru, sau periferice... Prin urmare este nu o confruntare ci o alăturare între spaţiul matricial şi spaţiul de adopţie. Este apoi un spaţiu colectiv şi un spaţiu individual. Spaţiul individual este aproape inexistent - adică este - dar aproape inexistent: o cameră în care doarme sau boleşte Adam Nour, bucătăria, care este un loc aproape sacru pe care- l descrie autoarea şi este un spaţiu colectiv, pe care-l trăiesc şi retrăiesc personajele: casa, curtea grădina, strada şi apoi teatrul, bodega. Este un spaţiu al limitei şi un spaţiu de tranziţie. Limita este graniţa, care are un rol important în cărţile Janinei Vadislav, pentru că de acolo vin personajele, într-un fel sau altul, acolo îşi au rădăcinile, sau o parte din destinul lor.
Ca spaţiu de tranziţie, ce poate să fie? Gara, trenul şi, evident, călătoriile mai lungi sau mai scurte, finalizate bine sau nu, cu scop sau fără scop... Sunt naşteri, căsătorii, nunţi, există un circuit normal al acestor vârste, prin urmare este un timp al metamorfozei.
Memoria este legată tot de 3 teme interesante, povestea care este spusă şi răspusă, jurnalul sau agenda şi, în fine, fotografia. Dincolo de această trăsătură epică, există o lectură de subteran a acestei cărţi, care este într-adevăr revelatorie.
În ceea ce priveşte personajele, din punctul meu de vedere, titlul nu m-a indus în eroare. Nu l-am simţit
pe Adam Nour un personaj principal, ci doar ca pe un ghid, ca pe un Cicerone care a făcut legătura cumva între celelalte personaje, care acelea spun poveştile mai interesante de viaţă. Mai curând, mi-a atras atenţia personajul Gică, mi s-a părut mult mai bine construit, mai aproape de ceea ce se numeşte „un personaj în dulcele stil clasic”, dar şi Fina, un personaj foarte puternic.
Prin urmare, „Adam Nour cel Bun” este un roman al condiţiei umane, eu aşa îl văd”, a mai spus dr. Teodora Fîntînaru, Biblioteca Jud. „Duiliu Zamfirescu”, din Focşani.
Asta s-a petrecut şi aşa s-a discutat în acea frumoasa seară de iarnă: puţină emoţie, răsfoit de cărţi şi, la final, aşa cum se obişnuieşte, câte un autograf pe foaia albă...
A consemnat pentru dumneavoastră, Ana Novak.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Evenimente speciale
