VIDEO | Cum s-au desfășurat manifestările de Ziua Imnului Național astăzi, în Piața Unirii din Focșani
Foto+ VIDEO: Catalin Toma
”Am sărbătorit astăzi, cu emoție, Ziua Imnului Naţional al României, ”Deşteaptă-te române”! Poemul patriotic ''Un răsunet'', scris de Andrei Mureşanu, se află la originea imnului, fiind publicat pentru prima dată pe 21 iunie 1848 în suplimentul ''Foaie pentru minte, inimă şi literatură''.
Ziua Imnului Național trebuie să reprezinte un moment special pentru toți românii. E nevoie de unitate și de atașament pentru valorile tradiționale ale acestui neam, pentru a construi împreună tot ceea ce ne dorim cu toții: comunități în care să nu existe dezbinare, comunități care să se dezvolte din ce în ce mai mult.”-Catalin Toma
”Conform raportului întocmit de comisarul de Vâlcea și înaintat superiorilor săi, pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”
Iar dacă partitura muzicală este scrisă de același Anton Pann, versurile aparțin poemului patriotic „Un răsunet”, publicat de Andrei Mureşanu cu doar o lună înainte.
Și din acea clipă, „Deşteaptă-te, române!” a fost cântecul care i-a însoţit și însuflețit pe români de-a lungul istoriei moderne și mai ales pe parcursul celor mai dificile momente ale poporului nostru: războiul de independenţă din 1877 și cele două războaie mondiale.
Odată cu instaurarea dictaturii comuniste, „Deşteaptă-te, române !” a fost interzis, intonarea sau fredonarea lui, pedepsindu-se cu ani grei de închisoare.
Versurile sale au răsunat însă puternic pe 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov, când muncitorii de la uzina Steagul Roşu au cântat în centrul oraşului „Deşteaptă-te, române !”
După doi ani, imnul s-a auzit din nou, de această dată în toate orașele țării, în timpul revoluţiei anticomuniste din decembrie ’89, când milioane de români au ieșit în stradă strigându-și dorința de LIBERTATE!
Legitimat de momentele istorice în care a definit patriotismul poporului nostru, cântecul simbol al Revoluţiei de la 1848 a devenit în mod firesc, după Revoluţia din 1989, Imnul Național al României.
Ascultat de fiecare dată cu emoţie, Imnul Național trezește în fiecare dintre noi puternice sentimente de dragoste, de devotament faţă de patrie şi popor, de mândrie, solidaritate şi unitate naţională. Și mai mult decât atât, “Deşteaptă-te române!” reprezintă un îndemn zilnic de a veghea în permanență la tot ceea ce ține de demnitatea noastră națională.
Putem spune astfel că puterea deosebită a Imnului Național al României vine tocmai din faptul că în acesta răsună vocea fiecărui roman care l-a cântat din 1848 și până în zilele noastre. Și nici nu ar putea fi altfel, atâta vreme cât între versurile cu o încărcătură istorică emoționantă și melodie există o perfectă potrivire, care conferă o semnificație aparte oricărei manifestări publice în care acesta este intonat cu diverse ocazii.
Iar ceea ce exprimă versurile imnului nu ține doar de trecut, cât mai ales de viitorul nostru și de vremuri pentru care ne trebuie înțelepciune și capacitatea de a face un efort comun pentru a depăși anumite momentele dificile.
Și așa cum în zile precum cea de azi stăm umăr lângă umăr într-un gest de solidaritate națională, tot așa trebuie să stăm și în clipele în care ideile și convingerile politice și personale ne despart mai mult ca oricând! Pentru că numai așa, prin dialog și conlucrare, vom reuși să ne ridicăm la înălțimea inaintașilor noștri, astfel încât ceea ce clădim astăzi să reprezinte un model și un motiv de mândrie pentru generațiile următoare
Vă îndemn, aşadar, dragi focșăneni și stimate oficialități, să onorăm așa cum se cuvine acest simbol al neamului nostru şi ori de câte ori avem ocazia să-l facem să răsune … pentru români și pentru România”-Cristi Valentin Misăilă
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Evenimente speciale
Foto | Două eleve de la Colegiul Economic Focșani premiate la concursul regional de planuri de afaceri ,,Arena urșilor”, desfășurat la Brașov
Ziarul de Vrancea, 18 apr 2024
De același autor
Biblioteca Județeană Vrancea invită pe cei interesați să citească: „Istoria Mămăligii-povestea globală a unui preparat național”
Ziarul de Vrancea, 18 apr 2024
