Evenimente speciale

Tradiții și superstiții în Ajunul Bobotezei în Vrancea. Ştiaţi că doar astăzi preotul nu trebuie apărat de câine?

Janine VADISLAV
6 ian 2023 6870 vizualizări

Din bătrâni se spune că în această zi nu se dă nimic cu împrumut, ca să nu-ţi dai norocul afară din casă şi nici nu te cerţi cu membrii familiei, ca să ai linişte şi pace tot anul.

Ajunul Bobotezei, în care se ţine post negru, precede ziua Sfântului Ion Botezătorul, care încheie oficial Sărbătorile de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Canonul I al Sf. Teofil al Alexandriei spune că de Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi (de Bobotează) se ia Agheasmă Mică, pe nemâncate. Postul Ajunului Bobotezei datează cam din secolul al IV-lea, pe vremea când catehumenii (adulţii care se pregăteau de Botez) ţineau post şi se rugau timp de 40 de zile, pentru a putea lua cu vrednicie din Agheasma Mare.


În localitatea Bilieşti preotul porneşte dis de dimineaţă prin sat cu Agheasma Mare, binecuvântând casele şi locuitorii lor, animalele şi păsările din ogradă. Din bătrâni se spune că numai în această zi preotul nu trebuie apărat de câine, pentru că e rău de moarte. Cei tineri, mai ales fetele mari, îi cer părintelui câte o crenguţă de busuioc pe care o aşează sub pernă în această noapte, cu speranţa că îşi vor visa ursitul. Mătuşii Nicoleta i-a trecut demult rândul la măritiş, dar are o nepoată pentru care cere un fir de busuioc sfinţit.

Am cerut la părintele busuioc să-şi pună nepoata sub pernă. E un obicei foarte vechi. Îmi amintesc că bunica mi-a spus să cer busuioc, aveam vreo 13 ani, eram o copilă.  Nu-mi amintesc să fi visat ceva... dar ca tradiţie, pentru cei tineri, este frumos", ne spune Nicoleta Chiticaru, din comuna Bilieşti.


 

 

 

 

 

Farmece şi descântece

Ajunul Bobotezei este o zi numai bună de făcut farmece şi descântece transmise din generaţie in generaţie. Un obicei, respectat cu stricteţe, spune că cenuşa din sobă şi gunoiul din casă se strâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara prin grădini şi livezi, ca să ferească roadele de prădători. Mătuşa Constantina, care trăieşte de-o viaţă la ţară, spune că n-a ştiut de acest obicei, dar este gata să-l încerce.

N-am ştiut de acest obicei, dar am să încerc si eu, poate nu mai ies gândacii si coropişniţele, să-mi strice zarzavaturile din grădină. Probabil că la asta s-au gândit moşii noştri, că  suntem legumicultori din neam”, ne spune şi  Constantina Taban.

Viaţa din .... cărbuni aprinşi

Un alt obicei, la care ia parte toată familia, cere să fii tare de fire. În seara de Ajunul Bobotezei se scot cărbuni încinşi şi se aşează pe marginea sobei. Fiecare cărbune primeşte numele unui membru al familiei. Care dintre cărbuni arde mai mult, acela va avea viaţa cea mai lungă. In familia Tudoriţei Matcovschi, această superstiţie s-a adeverit. „Tatăl meu a trăit peste 90 de ani, la fel şi mama mea, chiar şi membrii familiei lărgite, mătuşi, unchi, veri, toţi au trecut bine de 85 de ani. La noi s-a potrivit, aşa că eu pot spune, cu mâna pe inimă, cred în acest obicei!”, ne-a spus şi Tudoriţa Matcovschi, din comuna Bilieşti.

Din bătrâni se spune că în această zi nu se dă nimic cu împrumut, ca să nu-ţi dai norocul afară din casă şi nici nu te cerţi cu membrii familiei, ca să ai linişte şi pace tot anul. Tradiţia mai spune că dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, vor avea rod bogat, iar fetele care cad pe gheaţă, se vor mărita în anul care vine. (Janine VADISLAV )

Articol republicat în Ziarul de Vrancea

Prima publicare- 05 Ianaurie 2016

Citiți și:Alte tradiții și superstiții din Ajunul Bobotezei

În suita celor 12 sărbători importante creştine de peste an se numără şi Boboteaza (Botezul Domnului), ţinută în fiecare an, în ziua a şasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din sec. 3, poate şi mai înainte, este semnalat începutul acesteia. În "Constituţiile Apostolice" Boboteaza figura deja printre sărbătorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşte.

Pentru creştinii ortodoxi, la fel de important este şi Ajunul Bobotezei, adică ziua de 5 ianuarie, zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi. 

„Îl aşteptăm pe părintele îmbrăcaţi în portul nostru tradiţional, ca la o mare sărbătoare, şi tare ne bucurăm când ne trece pragul. Agheasma ne fereşte de rele, de boli, ne ajută să rămânem sănătoşi tot anul, noi şi rudele noastre. Nu-i bucurie mai mare decât să ne treacă pragul părintele la Ajunul de Boboteaza. Aşa am văzut la bunicii şi părinţii noştri, aşa facem şi noi, ducem tradiţia mai departe.”, ne-a spus Aurica Lăbunţ. din satul Prahuda.

Cu bucurie, cu fructe şi mălai abia adus de la moară, a fost aşteptat părintele Petrică Laurenţiu Lădaru, din parohia Prahuda şi de către Fănica Lăbunţ. Nu-şi mai aminteşte  de ce se aşează pe masă mălaiul în Ajunul de Bobotează, dar păstrează acest obicei din moşi strămoşi.  şi familia Tulache îl aşteaptă pe părintele cu fructe, bucuroşi că le este sfinţită casa în zi de sărbătoare.

„L-am aşteptat pe părintele cu aceeaşi bucurie pe care o trăim an de an. Agheasma ne fereşte de tot ce e rău, ne ţine pe toţi în prietenie şi bună înţelegere. Noi ne rugăm pentru copii noştri, să fie sănătoşi, să aibă noroc şi le păstrăm din sfânta agheasmă de azi”, ne-a spus  Stănica Tulache, o iubitoare a tradiţiilor din bătrâni, de loc din Prahuda.

Credincioşii si preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat in apele Iordanului.

„Boboteaza, cunoscută şi sub numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului, Descoperirea Cuvântului Întrupat  este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer Îl declară ca fiind Fiul său”,  ne-a spus părintele  Petrică Laurenţiu Lădaru, din parohia Prahuda.

În satul Prahuda, localnicii aşteaptă cu nerăbdare Ajunul de Bobotează. Aici se păstrează un obicei din moşi strămoşi, vechi de când lumea, pregătirea crucilor de gheaţă. Doar câţiva bărbaţi, aleşi pentru credinţa lor, pornesc în zori la râu pentru a tăia  gheaţa din care se vor face crucile înalte de 2m, cele mici la jumătate, sfeşnicele şi macheta bisericii.

„Cum e gheaţa?  E bună, mai bună decât anul trecut. O să iasă nişte cruci foarte frumoase”, spune unul dintre localnici.

„Aţi avut emoţii? Am văzut că s-a fisurat gheaţa....  Un pic, răspunde un alt localnic. Suntem cu credinţă şi avem în credere în bunul Dumnezeu. Nu ne-a lăsat nici de astă dată”.

Satul Prahuda este format, la rândul lui, din trei cătune. Fiecare cătun avea ambiţia să aibă propria cruce de gheaţă, şi se certau între ele ... Preotul din sat a reuşit să-i împace şi a hotărât să se cioplească o singură cruce mare, să le sporească şi lor puterea.

„La noi este o poveste veche, de teamă să nu se aprindă satul, cu pădurea de jur împrejur, oamenii au decis să facă aceste cruci care, aşezate la hotarele satului, să ne apere de foc, ne-a spus părintele  Petrică Laurenţiu Lădaru - parohia Prahuda. E tradiţie de sute şi sute de ani”.

Ajunul Bobotezei, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. Credincioşii  spun că dacă îşi stropesc animalele din gospodărie cu agheasmă, vor fi sănătoase şi vor da lapte mult tot anul.

„La mine în casă nu trece Ajun de Bobotează să nu merg să-mi stropesc animalele, fânul pe care-l mănâncă şi apa pe care o beau. Cred că de aceea vitele mele sunt sănătoase, fac viţei frumoşi şi dau lapte numai bun de pus pe masă”, ne-a spus  Marian  Panţuş, din Prahuda.

În această zi se crede că, dacă de dimineaţă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. Din bătrâni se spune că la Bobotează nu se spală rufe, certurile în casă sunt interzise  şi nu se dă nimic cu împrumut.  (Janine  VADISLAV )

Articol republicat în Ziarul de Vrancea

Prima publicare-05 Ianuarie 2-17

Citiți și: Tradiții și superstiții în Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice.

Dimineaţă, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii”. Fânul de sub faţă de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.

În ajunul Bobotezei se ţine post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate – de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot! Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică “Doamne, miluieşte!”, în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masă din ajunul Crăciunului, scrie Creștin Ortodox.

Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţă de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de praşilă”.

Se credea că dacă, în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatra.

În seară de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatra şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

 

 

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.